Educația etică în învățământul preșcolar


Autor: prof. înv. preșcolar Ivașcu Celestina
Școala Gimnazială Petrești – Grădinița Ionești, jud. Dâmbovița

Educaţia este un proces complex, de lungă durată, exercitat organizat (formal), informal (în alte instituţii decât cele şcolare) şi mai puţin organizat (nonformal) în vederea formării fiinţei umane ca individualitate şi a integrării sale active în viaţa socială.
Împlinirea acestor finalităţi ale educaţiei solicită educaţie timpurie şi continuitatea influenţelor tuturor componentelor procesului formativ: educaţia intelectuală, moral-religioasă, estetică, fizică şi vocaţională (pentru alegerea profesiunii). Aceste componente reprezintă un ansamblu unitar, în activităţile cotidiene ele nu sunt urmărite distinct, ci în interacţiunea lor, deşi în cele mai multe predomină educaţia intelectuală.
Teoria și practica științifică au demonstrat ca educația morală trebuie începută încă din primii ani de viață ai copilului și continuată apoi în mod sistematic în tot cursul vieții. Aceasta cu atât mai mult cu cât la vârsta copilăriei este mai receptiv la diversele influențe care se exercită asupra lui. Vârsta preșcolara constituie etapa în care copilul începe să înțeleagă realitatea înconjurătoare, începe să-și însușească părerile celor din jurul lui – și cu atât mai mult a celor care-i fac educația -, criteriile de apreciere a faptelor și, ca rezultat al procesului educativ, începe să devină conștient de greșelile sale.
Întrebările copiilor: “Așa-i c-am fost cuminte astăzi?”, “Este bine așa?” constituie de fapt confruntarea criteriilor morale cu propria lor experiență. Preșcolarul are, prin urmare, toate posibilitățile să-și însușească în mod intuitiv și practic cele mai importante norme de comportare, mai ales în grădiniță.
Educaţia morală a preșcolarilor are în vedere însuşirea normelor, regulilor şi principiilor elementare de convieţuire socială, formarea unor reprezentări morale (elementul cognitiv al conştiinţei morale) şi educarea sentimentelor morale (elementul afectiv). Un alt aspect pe care şi-l propune educaţia morală este educarea unor trăsături de voinţă şi caracter precum şi educarea unor comportamente şi deprinderi morale. Pentru reuşita educaţiei morale este important ca, pe lângă vehicularea unor informaţii esenţiale despre cum trebuie să se comporte copilul, să se declanşeze trăiri adecvate, sentimente morale ce duc la declanşarea voinţei şi hotărârii de a respecta normele, de a le aplica în comportament moral.
Toate activităţile din grădiniţă au, implicit sau explicit, şi o influenţă asupra educaţiei morale, dar acest aspect este urmărit mai ales prin activităţile din Domeniul Om şi Societate, prin activităţile opţionale ca: educaţia religioasă, educaţia sanitară şi prin activităţile alese şi jocurile cu subiecte din viaţa socială. (fragment)

Reclame