Studiu de specialitate – Metode și procedee folosite în vederea cultivării flexibilității gândirii elevilor din ciclul primar prin rezolvarea problemelor


Autor: prof. înv. primar Sasu Persida Gabriela
Școala Primară Vlăduleni-Bîlteni, jud. Gorj

Având în vedere că izvorul creaţiei există la toţi elevii, am căutat totdeauna să-l dezvolt. În cadrul orelor de matematică s-au planificat lecţii speciale, din orele la dispoziţia învăţătorului, de compunere de probleme.
Compunerea problemelor este una din modalităţile principale de a dezvolta gândirea independentă şi originală a copiilor, de cultivare şi educare a creativităţii gândirii lor.
În activitatea de compunere a problemelor trebuie să se ţină seama de posibilităţile elevilor, prin sarcini gradate trecându-se de la compunerea liberă la cea îngrădită de anumite cerinţe din ce în ce mai restrictive. 1. Compunerea problemelor cu ajutorul materialului intuitiv
Primele probleme s-au creat cu ajutorul materialului intuitiv: obiecte (jucării), bile, jetoane (reprezentând diferite păsări, animale, jucării), bani (monede sau bancnote).
După ce am plasat jetoanele pe tabla aderentă (imagini cu jucării, plante, animale, unelte etc) am cerut elevilor să le ordoneze, să le aranjeze după utilitate, iar apoi să creeze probleme.
Trecând la clasa a II-a am insistat în primul semestru la acest procedeu, dar imaginile prezentate solicitau probleme cu grad sporit de dificultate. Exemplu:
Am prezentat elevilor un tablou ce reprezenta o fermă de animale în care se observa clar numărul vitelor din cele 3 încăperi. Le-am cerut elevilor să formuleze o problemă şi în final să o rezolve. Majoritatea au compus problema astfel:
„O fermă de animale avea trei grajduri. În primul grajd erau 29 de vaci, în al doilea 34 de vaci, iar în al treilea 36 de vaci. Câte vaci erau în cele 3 grajduri?”
Le-am cerut după aceea să complice puţin problema. Câţiva au complicat-o astfel:
„În cele trei grajduri ale unei ferme erau 29, 34, 36 vaci. S-au trimis la o altă fermă 26 de vaci. Câte vaci au mai rămas?”
Acest procedeu poate fi folosit pentru a dezvolta capacitatea creatoare a elevilor, dar pentru a obţine rezultate bune trebuie respectată condiţia ca tablourile prezentate să nu ceară o rezolvare şablon, ci în fiecare desen să se ceară ceva nou şi interesant. (fragment)

Reclame