Metode de învățare active la matematică – Metoda Mozaicului


Autor: prof. Hogaș Geta
Liceul Teoretic ” Sfânta Maria”, Galați

Metodele de învăţământ reprezintă acele căi prin care elevii ajung, în procesul de învăţământ, sub coordonarea educatorilor, la dobândirea de cunoştinţe, deprinderi, la dezvoltarea capacităţilor intelectuale şi la valorificarea aptitudinilor specifice. Metoda pune în evidenţă o modalitate de lucru, o manieră de a acţiona practic, sistematic şi planificat, un demers programat menţinut în atenţia şi sub reflecţia continuă a profesorului.
Metodele active şi interactive au multiple valenţe formative care contribuie la dezvoltarea gândirii critice, la dezvoltarea creativităţii, implică activ elevii în învăţare, punându-i în situaţia de a gândi critic, de a realiza conexiuni logice, de a produce idei şi opinii proprii argumentate, de a le comunica şi celorlalţi, de a sintetiza informaţiile, se bazează pe învăţarea independentă şi prin cooperare, elevii învaţă să respecte părerile colegilor.
O metodă modernă ce poate fi folosită la matematică este metoda Mozaicului (Metoda Jigsaw). În cadrul acestei metode fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în același timp și responsabilitatea transmiterii celorlalţi colegi a informaţiilor asimilate. Rolul profesorului este mult diminuat, el intervine semnificativ la începutul lecţiei când împarte elevii în grupurile de lucru și trasează sarcinile și la sfârșitul activităţii când va prezenta concluziile activităţii.
Etapele acestei metode sunt:
1) Pregătirea materialului de studiu. Profesorul stabilește tema de studiu și o împarte în 4 sau 5 sub-teme. Opţional poate stabili elementele principale pe care trebuie să pună accentul elevul. Realizează o fișă – expert în care trece 4 sau 5 sub-teme propuse și care va fi oferită fiecărui grup.
2) Organizarea colectivului în echipe de învăţare de câte 4-5 elevi. Fiecare elev din echipă primește un număr de la 1 la 4-5 și are ca sarcină să studieze, în mod independent, sub-tema corespunzătoare numărului său. El trebuie să devină „expert” în problema dată.
3) Constituirea grupului de experţi. După ce au parcurs faza de lucru independent, experţii cu același număr se reunesc, constituind grupe de experţi pentru a dezbate problema împreună. Astfel, elevii cu numărul 1, părăsesc echipele de învăţare iniţiale și se adună la o masă pentru a aprofunda sub-tema cu numărul 1. La fel procedează și ceilalţi elevi cu numerele 2, 3, 4, sau 5.  (fragment)

Reclame