Etapele de rezolvare a problemelor la matematică


Autor: prof. înv. primar Rizea Alina Maria
Școala Gimnazială Lucieni, jud. Dâmbovița

Introducerea elevilor în activitatea de rezolvare a problemelor se face progresiv, antrenându-i în depunerea de eforturi mărite ce înaintează în studiu şi pe măsură ce experienţa lor rezolutivă se îmbogăţeşte. O dată cu învăţarea primelor operaţii aritmetice se începe rezolvarea pe cale orală şi pe baza intuiţiei, a primelor probleme simple.
Apoi elevii rezolvă aceste probleme şi în formă scrisă. Un moment dificil este atunci când elevul trece de la rezolvarea problemelor simple la problemele compuse. Există două situaţii în rezolvarea problemelor, situaţii care solicită diferit mecanismele intelectuale ale elevilor. Când elevul are de rezolvat o problemă asemănătoare cu cele rezolvate anterior sau o problemă tip în acest caz elevul trebuie să recunoască tipul de problemă căruia îi aparţine problema dată.
Prin rezolvarea problemelor care au acelaşi mod de organizare a judecăţilor, acelaşi raţionament, în mintea elevilor se fixează principiul de rezolvare a problemei,schema mintală de rezolvare. În cazul problemelor tip se fixează ca un algoritm de calcul, algoritmul de rezolvare a problemei.
În cazul când elevul întâlneşte probleme noi, necunoscute, gândirea este solicitată în găsirea căii de rezolvare. Pe baza datelor şi a condiţiei problemei trebuie să descopere drumul spre rezolvare. Astfel elevul realizează un act de creaţie, care constă în restructurarea datelor propriei sale experienţe şi care este favorizat de nivelul flexibilităţii gândirii. Elevul îşi realizează un şir de judecăţi orientate către descoperirea necunoscutei. Rezolvarea oricărei probleme trece prin mai multe etape. În fiecare etapă, datele problemei apar în combinaţii noi, reorganizarea lor la diferite niveluri ducând la soluţionarea problemei. E vorba de un permanent proces de analiză şi sinteză, de o îmbinare aparte a analizei cu sinteza, caracterizată prin aceea că diferitele elemente luate în consideraţie îşi dezvăluie mereu noi aspecte (analiza) în funcţie de combinaţiile în care sunt plasate (sinteza).
De o mare importanţă în rezolvarea problemelor este înţelegerea structurii problemei şi a logicii ei de rezolvare. Elevul trebuie să cuprindă în sfera gândirii sale întregul filtru al desfăşurării raţionamentului şi să-l reţină drept element esenţial, pe care apoi să-l generalizeze la întreaga categorie de probleme.

Reclame