Cartea sau filmul?


Autor: prof. Pruncuț Daniela
Liceul Tehnologic Sanitar Vasile Voiculescu Oradea

Motto: ”Filmele îţi spun ce să gândeşti. O carte bună te lasă să-ţi alegi singur o parte din gânduri.”
Karen Marie Moning

Într-o lume în care “timpul nu mai are răbdare cu noi”, într-o lume parcă din ce în ce mai grăbită, vraja din spatele hârtiei imprimate cu cerneală pare să conteze mai puţin. E o dezbatere permanentă: cartea sau filmul? Cartea și filmul? Ce e mai bun? Filmele inspirate din cărți pot să se ridice la înălțimea textului? Care sunt limitările unei ecranizări? Se pot înlocui cuvintele cu imaginile care te lasă fără cuvinte? Nu cred că se poate da un răspuns definitiv la întrebarea cartea sau filmul, dar discuția despre paralela carte-film este întotdeauna interesantă.
Am ales să reflectez pe marginea acestei paralele, pornind de la un fapt concret: în ziua de astăzi, majoritatea adolescenţilor preferă să acorde mai mult timp vizionării filmelor (ecranizări după operele impuse de programa școlară), în dauna lecturii. De ce? Pentru aceştia, e mai simplu să vizioneze un film de 2 ore într-o zi decât să citească o carte groasă într-o lună. Altfel spus, li se oferă pe de-a gata acţiunea întregii cărţi.
Ce-i drept, în mintea lor, aceştia îşi imaginează că economisesc timp preţios, destinat altor activităţi, dar nu se gândesc la faptul că ei, în acele două ore, sunt total de acord cu viziunea regizorului şi nu îşi pot forma o opinie proprie despre corectitudinea întâmplării evenimentelor. Totuşi, cei mai mulţi dintre aceştia nu fac diferenţa între a citi şi a viziona un film. Senzaţia pe care o ai atunci când citeşti o carte şi stările prin treci sunt cu totul altele faţă de starea şi emoţiile transmise de un film. Deşi ambele experienţele sunt extraordinare, ele diferă foarte mult.
Astfel, cartea acționează asupra noastră în multe feluri: îți permite să dai frâu liber imaginației, este o comoară de sfaturi, un prieten pentru timpul liber. Cu alte cuvinte, lectura îți oferă o experiență imaginativă cu mai multe grade de libertate decât filmul. Când citești, tu ești “regizorul”, îți creezi singur universul în care se desfășoară acțiunea, îți construiești tu personajele , nu ești “prizonierul” viziunii artistice a regizorului care face filmul.
În plus, există și o estetică a cuvintelor și mulți se declară fascinați de modul în care autorii aleg să se joace cu limbajul. Într-adevăr, e greu să nu recunoaștem că un film atinge mai greu complexitatea unei cărți. Personaje, intrigi, povești care se întrepătrund, planuri paralele sunt mai ușor de manevrat într-o carte, unde cititorul își contruiește în minte o imagine de ansamblu, fără a fi constrâns vizual.
Pe de altă parte, filmul are marele avantaj de a transmite imediat un mesaj puternic. Metamorfoza dintre vizual și textual, pusă într-o poveste de impact, are darul să te țină lipit de ecran. Filmul alege elementele cărții care i se par capabile să susțină, fără complicații inutile, povestea și are un farmec ce e greu de combătut, chiar și când vorbim de cititorii pasionați. (fragment)

Reclame