Atelierul de lectură – un element al transdisciplinarității la orele de literatura română


Autor: Ala Morcov, profesor de limba și literatura română,
grad didactic I, L.T. Ion Creangă, c. Coșnița, Rep. Moldova

Non scholae sed vitae discimus

Actuala tendință a sistemului de învăţământ, orientat spre formarea și dezvoltarea competenţelor-cheie, este de a valorifica insistent un model nou de predare-învățare-evaluare a curriculei școlare, în care sânt consolidate cunoștințe din diverse arii curriculare, în vederea educării unei persoane inteligente, apte să înțeleagă lumea din jur și să răspundă imperativelor acesteia, printr-o unitate a cunoașterii. Cu atât mai mult că deja reperul fundamental al instruirii îl constituie Standardele de eficiență a învățării și Referențialul de evaluare a competenţelor specifice formate elevilor prin disciplinele de studiul la toate treptele de școlaritate.

Încă dictonul latin spunea Non scholae sed vitae discimus, deci cea mai relevantă etapă a transferului de cunoștințe și a interdisciplinarității sub forma integrării curriculare este oferită de transdisciplinaritate, termen ce pentru prima dată a fost utilizatîn lucrările lui Jean Piaget, Edgar Morin, Eric Jantsch și lansat în circuit de către Basarab Nicolescu cu trei decenii în urmă. Astăzi este cert că prin învăţarea transdisciplinară elevii îşi conştientizează mult mai clar nevoile, abilităţile și stilurile de învăţare, valorificându-și competențele de identificare a soluțiilor optime pentru rezolvarea  multiplelor probleme/ situații racordate la realitatea umană.

În contextul în care politicile curriculare sunt centrate pe o perfecționare continuă a procesului instructiv-educativ, cadrului didactic  îi revine misiunea de realizare a conținuturilor prin metode interactive, formative, atitudinea recomandată fiind cea a echilibrului dintre metodele tradiționale și cele moderne. Imperativul învățământului modern este de a-i antrena pe elevi în condiții practice de analiză, interpretare, creare, asigurându-le rolul deexplorator, cercetător, investigatorși creator de noi soluții și idei.

Deci implementarea în practică a celor menționate mai sus este un argument forte în favoarea caracterului transdisciplinar și interactiv al învățării. În susținerea ideilor enunțate putem propune pentru aplicare la finele modulului M.Eminescu în clasa a XII-a Atelierul de lectură/ de discuție la subiectul Crezul publicistului Mihai Eminescu. La etapa Evocării pledăm pentru Linia valorii, propunând aserțiunea lui Emil Cioran Adevărul este o eroare exilată în eternitate. Elevii au sarcina de a determina afirmațiile diametral opuse, care ar putea fi soluții pentru acest subiect. Fiind îndemnați să-și determine poziția, răspunzând în scris, și să-și ocupe locul în spațiu, pe Linia valorii, conform poziției adoptate. În urma discuției cu vecinii, elevii își vor determina corectitudine plasării pe axă și, dacă este necesar, își pot schimba locul. Această tehnică asigură posibilitatea aprecierii personalizate, individuale a subiectului în discuție. Atitudinal urmărim formarea flexibilității în exprimarea opiniilor în raport cu o problemă controversată.

La următoarea etapă, lucrăm în cheia Comerțului cu o problemă, propunând să formeze perechi, pentru a lectura fragmentele de text din manual, pp.84-85, identificând 4-5 probleme pe care le ia în discuție autorul. Aceste probleme le fixează într-o listă comună. Apoi diadele formează grupuri câte patru și discută problemele esențiale. O pereche adresând întrebări celeleilalte și solicitând soluții de rezolvare a problemei, adică fac comețul cu o problemă.

Următorul pas presupune prezentarea în plen a câte o problemă și o soluție de rezolvare a acesteia de la fiecare grup. După care fiecare elev scrie rezumatul celor învățate în procesul analizei fragmentelor de text. Acestă tehnică de lucru ne permite să aducem în uz evaluarea reciprocă în grupuri.

Etapa Reflecției o organizăm prin Fișa-reper în baza fragmentelor eminesciene elevii identificând problemele pe care le dezbate poetul și valoarea lor în epocă, semnificația actuală, ideile comune cu operele literare studiate. După care selectează idei memorabile pentru generația lor, ierarhizându-le în fișă-reper și argumentându-și opțiunile.

Pentru extensie le propunem să estimeze valoarea publicisticii eminesciene într-un articol pe care îl vor publica în presa școlară sau locală.

Pentru subiectul Eminescu – o plurivalență superlativă de asemenea propunem atelierul de lectură/ de discuție. La etapa Evocării pledând pentru tehnica Graffiti, cuvântul de start fiind M.Eminescu. Elevii sânt invitați să-și amintească tot ce știu despre M.Eminescu,viața: copilăria, adolescența, studiile, prietenii etc.; opera: titluri, genuri, specii literare, teme, motive etc. Informațiile le formulează pe un poster, în enunțuri simple, scurte, rapid, concomitent, fără a sonoriza, scriind pe toată suprafața liberă, fără a verifica, dacă deja ideea a fost formulată de un alt coleg. Amintim că ceea ce scriu nu semnează. Împreună cu elevii examinăm informațiile fixate pe poster și discutăm pe marginea celor obținute. Informațiile le legăm prin linii colorate.

La etapa Realizării sensului utilizăm tehnica SINELG. Elevii construiesc tabelul, completându-l cu informațiile aflate despre poet.

Tehnica presupune lectura interogativ-analitică a textului, urmărindu-se menținerea gândirii elevilor în procesul lecturii.

Știu înaite de a citi textul Am aflat din text și accept

 

 

Contravine informațiilor pe care le aveam.

 

Nu-mi e foarte clar, am nevoie de documentare?

Discutăm presupunerile/ cunoștințele anterioare și confirmăm sau infirmăm cele constatate.

La etapa Reflecției lucrăm în tehnica Diagrama cauzelor și efectelor, propunând elevilor să formeze grupuri a câte patru persoane, le oferim câte un enunț-efect pentru care trebuie să identifice cauzele.

Exemple de enunțuri-efecte: Eminescu de alaltăieri era reprezentantul de seamă a liricii românești./Eminescu de ieri se naște odată cu intrarea manuscriselor poetului în patrimoniul Academiei Române în 1902./Eminescu azi este omul total al culturii noastre naționale./Eminescu de azi nu este cel de alaltăieri și nici cel de ieri.

Fiecare primește câte un enunț-efect pentru care trebuie să identifice cauzele. După care se propune construirea diagramei:

Cu ce scop?

Când?

Unde?

EMINESCU STE O PERSONALITATE COMPLEXĂ, UN TOT ORGANIC.

De ce?

Cum?

Ceea ce am exemplificat este o variantă de lucru cu elevii la clasă. Miticulozitatea în organizarea actului didactic în cadrul căruia elevul este un actor interesat și plenar implicat ne garantează succesul și performanța.

Reclame