Studiu de specialitate – Specificul receptării textului epic în învățământul primar


Autor: prof. înv. primar Toma Elena Larisa
Liceul Teoretic „Henri Coandă” Craiova

Susţinând ideea introducerii elevilor din ciclul primar în analiza textelor de citire în funcţie de diversitatea lor, de apartenenţa lor la un anume gen sau specie literară, nu se are în vedere renunţarea la metodele specifice lecţiilor de citire în ciclul primar. Lectura explicativă rămâne metoda care poate asigura atât dezvăluirea mesajului unui text, cât şi familiarizarea elevilor cu instrumente ale muncii cu cartea.
Receptarea textului epic cere evidenţierea unor caracteristici ale operelor literare în funcţie de specie, dar şi realizarea, în acelaşi timp, a unora dintre obiectivele cognitive (a cunoaşte, a aplica, a analiza, a sintetiza) şi afective (a reacţiona, a recepta, a valorifica, a interioriza valorile) ale educării şi instruirii în literatura română.
Metodologia modernă a receptării optime a unui text epic trebuie să ţină seama de principiul tratării diferenţiate a textelor, de principiul analizei simultane a relaţiei dintre conţinut şi expresie, de principiul participării active, conştiente şi creatoare a elevului, toate acestea ducând la o viziune analitică şi sintetică a operei literare. Pornind de la aceste considerente teoretice şi metodice în acelaşi timp, în cercetarea întreprinsă am pornit de la următoarea ipoteză: dacă în cadrul orei de Limba şi literatura română se vor lucra intensiv texte narative, aplicând oră de oră teste formative şi utilizând în mod creator lectura explicativă, se va îmbunătăţi în mod real capacitatea de receptare activă a textelor epice.
Faptul că elevii mici pot descoperi diferite semnificaţii ale situaţiilor prezentate impune să organizăm , pornind de la alcătuirea planului de idei, momente de adâncire a analizei textului, de interpretare a faptelor, de cunoaştere a personajelor prin acţiunile lor, de reliefare a plusului pe care îl aduc mijloacele artistice pe linia realizării şi transmiterii mesajului. Toate acestea constituie sarcini de bază pentru receptarea eficientă a textului epic.
Pentru realizarea cercetării am folosit următoarele metode: observaţia, conversaţia, metoda analizei produselor activităţii şi cercetării documentelor, metoda testelor.
Pentru a verifica eficacitatea demersului metodic folosit în munca instructiv-educativă cu scopul de a recepta optim textul epic la vârsta şcolară mică s-a procedat la o comparaţie a rezultatelor obţinute de eşantionul experimental cu cele obţinute de eşantionul de control. Clasa experimentală este formată din 22 elevi, iar clasa de control este formată din 23 de elevi, cele două colective fiind alcătuite din copii cu o dezvoltare intelectuală eterogenă. (fragment)