Descifrarea comportamentului școlar


Autor: prof. înv. primar Burdeți Onița
Școala Gimnazială Cepari, jud. Bistrița-Năsăud

„Poţi învăţa în patru feluri: pentru şcoală, pentru viaţă, pentru tine şi pentru orişicine.” Nicolae Iorga
Există numeroase tipuri de învăţare în evoluţia unui individ. În mod treptat se dobândesc propriile trăsături şi direcţii ale personalităţii şi se construieşte o conştiinţă personală şi o filozofie mai mult sau mai puţin cuprinzătoare asupra vieţii.
Învăţarea presupune abilităţi, cunoştinţe, interese, trăsături, speranţe şi teamă, ură, iubire, simţ al umorului, cultură (Gibson). Învăţarea presupune concentrare, efort, atenţie sau interes. Capacitatea de învăţare creşte dacă aceste condiţii sunt prezente, iar dacă nu sunt prezente învăţarea este întâmplătoare. Participarea subiectului prin inteligenţă, atenţie, memorie se dovedeşte a fi decisivă în procesul de învăţare.
Inteligenţa
C. Rădulescu Motru afirmă că inteligenţa constă în buna organizare a funcţiilor gândirii şi nu atât în natura funcţiilor. ,,Un intelectual al abstracţiei nu este întotdeuna şi inteligent. Este inteligent acela care, pe lângă faptul că posedă însuşiri intelectuale, este în măsură să scoată din coordonarea acestora rezultatul de care are nevoie”(C. R. Motru, Curs de psihologie, Ed. Vox, Bucureşti, 1996, p. 223).
Relaţia dintre personalitate şi inteligenţă se exprimă în stilul de gândire, consideră unii autori. De aceea trebuie făcut efortul de a-i cunoaşte pe cei care învaţă, pentru a le identifica stilul de gândire şi a le organiza în aşa fel instruirea încât să-şi valorifice întreg potenţialul de inteligenţă.
Memoria
O definiţie clasică afirmă că memoria este proprietatea unui sistem de a păstra şi restitui informaţiile primite. Baddeley pune următoarele întrebări, referitoare la corelaţia dintre memorie şi timpul afectat învăţării: Dacă dublaţi timpul de învăţare, vă amintiţi de două ori mai multe informaţii? Sau există o lege a diminuării câştigului, astfel încât, cu fiecare episod suplimentar de învăţare, volumul informaţiei stocate se diminuează? Sau cu cât a fost stocată o cantitate mai mare de informaţie, cu atât adăugarea de informaţii noi este mai uşoară şi mai rapidă, ca şi când am rostogoli un bulgăre de zăpadă, care, cu fiecare rotire succesivă, se încarcă mai mult.
Robert Gagne stabileşte patru faze ale secvenţei de învăţare:1) Faza de receptare- se referă la evenimentele care înregistrează situaţia stimul pentru elev şi include atenţie, percepere şi codificare.
2) Faza de însuşire-subiectul pentru a demonstra că a învăţat să facă ceva, trebuie să-şi amintească clar ce anume a învăţat.
3) Faza de stocare-se referă la dialectica dintre memoria de scurtă durată şi memoria de lungă durată.
4) Faza de actualizare- se referă la individ când este pus să arate sau să folosească ceea ce a învăţat, el trebuie să regăsească în memorie elementul însuşit şi stocat. (fragment)

Reclame