Notele la titularizare


Autor: prof. Simona Chiș
Liceul ”Alexandru cel Bun”, Botoșani

De multă vreme notele profesorilor la titularizare trezesc atenţia presei şi a publicului larg. Mai ales notele mici, prilej de critici dezlănţuite la adresa întregii tagme, dar şi a şcolii, văzându-se în aceasta o cauză a stării învăţământului, şi nu un simptom, cum este în realitate. Fiindcă toată lumea a avut sau are o legătură cu şcoala românească, toată lumea are ceva de spus – mai ales negativ – la adresa cadrelor didactice, contribuind regretabil la injustiţia ce-i are drept victime pe profesori.
Se poate cu uşurinţă constata că, între intelectualii ţării, profesorii reprezintă categoria cea mai defavorizată: au cea mai proastă salarizare, sunt lipsiţi de posibilitatea promovării, lucrează în condiţii de stres, nu au alternativa mediului privat sau a contractelor externe decât în foarte mică măsură (comparativ cu doctorii şi asistentele), nu primesc sporuri pentru orele suplimentare sau activităţile de week-end, sunt copleşiţi de birocraţie etc. Toţi aceşti factori au generat consecinţe importante: 1) mulţi oameni de valoare părăsesc sistemul; 2) tinerii cu potenţial ocolesc sistemul; 3) cei rămaşi, totuşi, în sistem devin adesea victimele lui.
Munca la catedră e, în România prezentului, o muncă grea şi neremunerată, aşadar indezirabilă; în preferinţele tinerilor se află pe ultimele locuri. De aceea ajung să lucreze ca profesori cei cu nota 1 la examene. Faţă de această situaţie protestează, în termeni dintre cei mai agresivi, chiar părinţii elevilor admişi în licee cu note de 2 şi 3, părinţi care n-au arătat ei înşişi dragoste de carte la vremea lor. Prejudecata la adresa profesorilor e foarte puternică tocmai din cauza celor care urăsc şcoala şi învăţătura.
Ne-am întrebat vreodată ce note a obţinut doctorul? Dar avocatul? Dar inginerul? Dar cei aflaţi în funcţii de conducere, precum şi în sectoare bine remunerate, ce note au obţinut? Mai întâi, să observăm că în nici un alt sector de activitate bugetar nu au loc aceste evaluări în masă, periodice, cu rezultate făcute publice, ca în învăţământ. Doctorul, avocatul, inginerul primesc un drept de a profesa, urmat de evaluări individuale în cadrul instituţiilor angajatoare. Nu doar mai buna pregătire, dar şi un minimum de decenţă face ca eventualele note obţinute să nu se facă publice, sau să se cumuleze cu rezultatele probelor practice etc, în aşa fel încât candidaţii nu sunt umiliţi public.
S-ar mai putea obiecta că de la profesori avem aşteptări mai mari, fiindcă ei modelează destine. Dar aceste aşteptări trebuie să se reflecte şi în respectul acordat profesorului, şcolii, învăţământului. Subiectele examenelor de titularizare din ultimii ani nu evaluează pregătirea ştiinţifică a absolventului de facultate, nici măcar pregătirea sa practică, ci vizează un fel de metodică formal aplicată, o teorie a desfăşurării actului didactic la modul ideal. Nu ne îndoim de relativitatea şi absurdul rezultatelor produse de aceste evaluări.
Ne întrebăm, acum, retoric: de ce s-ar dori angajarea unui profesor bine pregătit în cadrul unui liceu tehnologic? Cum i-ar fi apreciate performanţele? Ar putea fi exigent la nivelul pregătirii sale? S-ar îmbunătăţi performanţele de ansamblu ale şcolii? Ar fi el lăudat, promovat sau recompensat pentru că lucrează cu elevi mediocri şi submediocri? Răspunsul e unul singur: dacă vrea să fie remarcat, un profesor de liceu tehnologic trebuie să desfăşoare activităţi cetăţeneşti, să deruleze proiecte europene, să devină inventator sau orice altceva decât disciplina pentru care s-a pregătit: română, matematică, franceză, biologie, religie etc. În rest, pentru predarea noţiunilor de bază, un cadru didactic cu o pregătire medie e mai mult decât suficient. Cam la fel stau lucrurile şi în privinţa şcolilor generale, unde interesează mai mult calităţile psiho-pedagogice ale profesorului, nu pregătirea sa ştiinţifică de excepţie. (Am exprimat o regulă generală, de la care, desigur, se produc uneori abateri.)
Ca o concluzie, propun spre meditaţie un anunţ de angajare publicat nu de mult de o grădiniţă particulară, care căuta o educatoare conform cerinţelor: promoţie recentă, dinamică, veselă. Nimic despre note! Or fi ştiind ei ceva?…

Reclame