Studiu de specialitate – Transferarea unor elemente din științe și istorie în studierea geografiei la clasa a V-a


Autor: prof. Turcu – Decu Daniela – Camelia
Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”, Brăila

Analiza raporturilor dintre programele actuale de geografie și cele opt domenii ale competențelor cheie sugerate de Comisia Europeană evidențiază mai multe constatări; acestea poziționează geografia, ca disciplină școlară, în situația de a răspunde la principalele exigențe ale competențelor cheie.
Competențele urmărite în predarea geografiei în gimnaziu fac parte dintr-un sistem mai larg și mai cuprinzător de competențe (generale și specifice) asumate pentru această disciplină în învățământul preuniversitar și sunt în acord cu sistemul de competențe cheie al Comisiei Europene, asumat explicit în România.
Structura programei cuprinde competențele generale urmărite pe tot parcursul gimnaziului și sistemul de competențe specifice, conținuturi și sugestii metodologice generale pentru fiecare clasă. În sistemul educațional, într-o societate viitoare, este nevoie de stimularea creativității și acest lucru este posibil numai prin promovarea interdisciplinarității.
Geografia clasei a V-a oferă o dimensiune nouă în universul de învățare al elevilor, deoarece permite realizarea unei legături între alte discipline și geografie.
Utilizarea unor noțiuni, legi, elemente din fizică:
– explicarea turtirii Pământului la cei doi poli din cauza forței centrifuge cu ajutorul dispozitivului pentru demonstrarea turtirii polilor;
– explicarea menținerii Pământului pe orbită prin acțiunea asupra sa a forței de atracție (gravitația) și a forței centrifuge;
– explicarea dinamicii plăcilor tectonice cu ajutorul curenților magmatici care au ramuri ascendente și ramuri descendente și a mișcărilor divergente și convergente (de la lentile divergente și convergente);
– la capitolul “Atmosfera” explicăm raportul dintre temperatura aerului, presiune, altitudine (temperatura scade cu creșterea înălțimii: cu 6,4°C la 1000 de metri);
– explicarea deviației direcției de deplasare a vânturilor (alizeele), a curenților marini spre dreapta în emisfera nordică și spre stânga în emisfera sudică datorită mișcării de rotație și forței lui Coriolis. Un efect vizibil al acestei forțe este dat de apele curgătoare: în emisfera nordică malul abrupt al râurilor este cel stâng, în timp ce în emisfera sudică malul abrupt este cel drept;
– se explică fenomenul de dezagragare a rocilor în deșert din cauza variațiilor mari de temperatură dintre zi și noapte: dilatarea rocilor (ziua) și contractarea lor (noaptea), procese ce se repetă și duc la sfărâmarea rocilor;
– la încălzirea atmosferei: radiația solară este absorbită de uscat și de apă și acestea retransmit căldura către atmosferă (atmosfera se încălzește de jos în sus); (fragment)

Reclame