Studiu de spcialitate – Iubirea reflectată în literatură


Autor: prof. Kremer Simona
Liceul Tehnologic Transporturi Auto, Timișoara

„De aș grăi în limbile omenești și îngerești, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător. Și de aș avea prorocie, și de aș ști toate tainele și toată știința; și de aș avea toată credința, cât să mut și munții din loc, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Și de aș împărți toată avuția mea, și de aș da trupul meu să-l arză, și dragoste nu am, nici un folos nu-mi este. Dragostea îndelung rabdă, se milostivește; dragostea nu pizmuiește, dragostea nu se semețește, nu se trufește. […] Dragostea nu cade niciodată.”(I Corinteni, 13, 1-8)
Cuvintele Sfântului Apostol Pavel încheie romanul lui Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni, un roman în care personajul principal, Victor Petrini, realizează că într-o lume a urii și alipsei de încredere între oameni, dragostea este unica virtute care poate aduce armonia, fiind nepieritoare.
O succintă cercetare diacronică a operelor literare din diverse epoci culturale sau aparţinând unor curente literare evidențiază faptul că iubirea este o temă predilectă, fiind considerată o experiență umană fundamentală. Sentimentul iubirii este strict legat de dorința omului de a-și depăși egoismul, fiind gata de orice sacrificiu pentru ființa iubită, dar și de aspirația acestuia către totalitate, către ideal, către simțirea veșniciei. Iubirea angrenează întreaga ființă a omului, care își deschide inima către tot ceea ce-l înconjoară: părinți, frați, copii, prietenişi – in extenso – către întreaga fire zidită. Verbul iubirii este exprimat în limba greacă prin mai multe cuvinte, arătând că dragostea este un sentiment atotcuprinzător, manifestându-se în mai multe forme:
1.Iubirea erotică sau iubirea – pasiune. Este exprimată în limba greacă prin verbul ero=a iubi. Dragostea este îndreptată spre o persoană de sex opus, sentimentul iubirii insuflând dorinţa de a fi împreună cu celălalt, chiar şi cu preţulvieţii.
2. Iubirea prietenească., exprimată prin verbul filo=a iubi. Este un sentiment reciproc de prietenie între persoane de acelaşi sex, sentiment prin care omul îşidepăşeşte egoismul, punând înainte lui pe cel pe care îl iubeşte.
3. Iubirea filială sau iubirea maternă, cuprinsă în verbul stergo=a iubi. Este dragostea copiilor pentru părinţi, sau dragostea părinţilor, în special a mamei, pentru fii.
4. Iubirea creştinească este exprimată prin verbul agapo=a iubi, cuprinzând toate celelalte sentimente de iubire, căci semnifică iubirea atotcuprinzătoare, îndreptată cătretoţi oamenii, fără deosebire, şi chiar spre întreaga creaţie. (fragment)

Reclame