Studiu de specialitate – fenomenul violenței manifestat în clasa de elevi


Autor: prof. Rădulescu Gabriela Vilma
Liceul Tehnologic „Sfântul Pantelimon”, București

Violenţa umană reprezintă o temă ce persistă în societatea contemporană. Manifestările diferitelor tipuri de violenţă, strategiile de prevenire şi combatere a fenomenelor violenţei şi criminalităţii constituie teme de reflecţie de care sunt preocupaţi atât politicienii cât şi liderii de opinie, jurnaliştii, cercetătorii diferitelor domenii ale ştiinţelor sociale, specialişti din domeniul educaţiei.
Interesul faţă de violenţa socială s-a globalizat, conştientizându-se astfel necesitatea de a pune violenţa pe agendele de lucru ale actorilor sociali, cu scopul de a găsi soluţii dar şi de a mobiliza societatea civilă pentru implicarea în prevenirea şi/sau combaterea acestui fenomen.
Violenţa şcolară reprezintă, prin urmare, una din manifestările violenţei cotidiene. Violenţa scolară este o realitate complexă, exprimând un fenomen cu o cauzalitate multiplă: personală, familială, şcolară, socială, culturală. O şcoală ce oferă un mediu sigur este o şcoală în care violenţa este redusă. Dar la nivelul şcolii, pentru a reuşi în acest demers de prevenire şi diminuare a violenţei, de schimbare a atitudinii faţă de violenţă este necesar ca profesorii, elevii, părinţii etc. să acţioneze împreună şi nu unii împotriva altora. Astfel, principalele forme de violenţă caracteristice mediului şcolar din România, în relaţia elev-elev, sunt:
1. Violenţa fizică, întâlnită cu o frecvenţă mai mare în unităţile de învăţământ localizate la periferie şi în cele cu populaţie şcolară multi-etnică. Întrucât bătaia este considerată o formă mai gravă de violenţă, care contravine regulamentului şcolar, există tendinţa de a declara în mai puţine cazuri prezenţa acestui fenomen în şcoală. Cauzele agresivităţii fizice sunt: lipsa unei culturi a jocului, fapt care face ca jocul să devină agresivitate fizică; provenienţa din medii socio-familiale şi culturale diferite ori defavorizante; trăsăturile specifice vârstei (nevoia de libertatea şi de manifestare a propriei individualităţi, de impunere într-un grup, inclusiv prin violenţa fizică) etc.
Efectele violenţei fizice are drept ţintă atât sănătatea şi integritatea corporală a victimei, cât şi evoluţia sa psihologică: percepţie de sine negativă în plan cognitiv, iar în plan emoţional, teamă şi depresie. În urma cercetărilor s-a constatat că elevii care se comportă într-un mod violent sunt semnificativ mai atraşi de vizionarea unor filme cu tematică violentă şi de angajarea în jocuri violente pe calculator, în raport cu elevii non-violenţi. (fragment)