Studiu privind gradul de coeziune al grupului școlar și implicațiile managerului clasei


Autor: prof. înv. primar Cârstea Ana-Maria
Școala Gimnazială Mircea Ghițulescu, Cuca -Structura Cârcești

Obiectivul şi ipoteza cercetări
Obiectivul cercetării se referă la comunicarea în cadrul colectivului de elevi, la relaţiile pe orizontală dintre aceştia, deosebit de importante pentru comunicarea din clasă şi pentru stabilirea gradului de coeziune a grupului, deoarece: generează apariţia liderului informal şi relaţiile informal – afective din subgrupuri, determină gradul de integrare sau de neintegrare a membrilor grupului, simpatiile şi antipatiile, atracţiile şi respingerile din clasă, apariţia diferitelor conflicte şi modalităţile de a le rezolva, implicarea cadrelor didactice în rezolvarea unor probleme de comunicare.
Ipoteza cercetării Presupun că toţi elevii sunt foarte bine integraţi, iar gradul de coeziune al grupului este ridicat.

Eşantionul de subiecţiCercetarea s-a realizeazat în perioada februarie-aprilie 2013, în colectivul clasei a IV-a, 20 elevi (15 băieţi şi 5 fete), un grup în care copiii se cunosc din clasa I (cu excepţia a doi elevi care au venit în clasă la începutul acestui an şcolar).
Metode de cercetare utilizate Metodele de cunoaştere a colectivului de elevi aplicate în această cercetare vizează surprinderea acelor caracteristici prin care acesta se defineşte ca un grup social.
Metodele de cunoaştere a colectivului de elevi utilizat sunt tehnica sociometrică şi profilul psihosocial al grupului.

Interpretarea rezultatelor
Pe baza matricei sociometrice şi a sociogramelor se fac interpretările corespunzătoare şi se desprind următoarele concluzii:Se depistează liderul informal (O) – este subiectul care înregistrează cel mai mare punctaj pozitiv în cadrul tabelului de scoruri (+21), iar în sociogramă se situează într-o poziţie centrală, către care se îndreaptă cel mai mare număr de săgeţi-alegeri (este ales de 11 persoane din totalul de 20). Confirmarea leadership-ului sociometric exercitat de O se verifică prin faptul că el este ţinta unei singure respingeri (se respinge reciproc cu I care este al treilea în topul respinşilor din această clasă) şi în plus uneşte indivizi aflaţi în opoziţie (A – care nu este ales de nimeni, C şi L care sunt aleşi doar de colegii de bancă – deci o alegere fiecare), jucând astfel rolul de „liant” al grupului. (fragment)