Studiu de specialitate – Formarea conștiinței și conduitei morale a copiilor prin proverbe, ghicitori, povețe, fabule


Autor: prof. înv. preșcolar Moț Rodica Eleonora
Grădinița P. N. Zimbru

Creaţia literarã de orice naturã ar fi ea, popularã sau cultã, este perceputã ca o acţiune de simulare a comportamentului uman şi contribuie la obţinerea progreselor în cunoaşterea personalitãţii, aşa cum se contureazã ea de-a lungul vremurilor.
Fabulele, proverbele şi ghicitorile constituie cristalizãri ale experienţei de viaţã şi ale înţelepciunii unor oameni care, pe de o parte au avut talentul de a metaforiza realitatea cu scopul de a transmite evenimente esenţializate iar pe de altã parte s-au dovedit a fi şi buni cunoscãtori ai firii umane, dar şi buni analişti.
Din aceastã perspectivã, este uşor de constatat cã aceste valori ale literaturii române contribuie într-o foarte mare mãsurã la dezvolatrea trãsãturilor morale pentru generaţia contemporanã dar şi pentru cea viitoare deoarece de foarte multe ori ne recunoaştem in postura personajelor care se mişcã in lumea fabuliştilor sau a creatorilor anonimi.
Fiind puşi in diferite situaţii de viaţã, cu siguranţã ne-am identificat cu greierele sau furnica lui Fontaine deoarece uneori nu am muncit suficient sau alteori am alergat harnici precum furnicile şi nu de puţine ori recunoaştem vulpea care spune cã sunt acrii strugurii la care nu poate ajunge sugerând neputinţa de a realiza ceva și prezentarea în nuanţe negative, a scopului de neatins.

De multe ori poate i-am identificat pe ceilalţi cu “lupul moralist” al lui Grigore Alexandrescu sau cu “boul sau viţelul” care subliniazã prostia dar şi naivitatea omului credul. Alteori l-am suspectat pe un oarecare cã este “coada de topor” deoarece a trãdat interesele coletivitaţii sau pe o persoanã sus-pusã cã “doreşte egalitatea dar nu pentru cãţei” accentuându-se in felul acesta cã cei care ocupã o poziţie socialã înaltã doresc sã fie egali numai cu cei puternici nu şi cu cei slabi şi chiar nouã, poate ni s-a vândut uneori “pielea ursului din pãdure”.
Fabulele au caracter moralizator, etic si educativ deoarece definesc trãsãturi umane şi pun faţã in faţã atât reprezentanţi ai adevãrului şi dreptãţii cât şi reprezentanţi ai celor corupţi prin relevarea aspectelor pozitive: curajul, datoria, voinţa, bunãtatea, buna credinţã, temperamentul, sinceritatea, corectitudinea, dar şi negative: prostia, trufia, trãdarea, tendinţa de parvenire, minciuna, ipocrizia, impostura, degradarea morala, viclenia.
Rod al experienţei generale şi a unor minţi luminate aceste creaţii reprezintã în toate cazurile o modalitate de sintezã a diferitelor tipuri de comportament cu rol de a esenţializa caracteristici umane definite in raporturi specifice traiului în comun. (fragment)