Studiu de specialitate – Dramatizarea operelor lui Caragiale în gimnaziu


Autor: prof. Florentina-Georgiana Orza
Școala Gimnazială Nr. 1 Sighetul Marmației

“Frumosul este singurul atribut potrivit al lumii, tot aşa de nemărginit ca şi dânsa.” (Ion Luca Caragiale) De la cea mai fragedă vârstă îi învăţăm pe copii despre importanţa lecturii în viaţa fiecăruia, despre frumuseţea fiecărei lumi descoperite odată cu pătrunderea într-un alt univers, acela al cunoaşterii, al lecturii, al nemărginirii.
Unul dintre cei mai îndrăgiţi autori care este şi va fi de actualitate multă vreme de acum înainte este, fără doar şi poate, Ion Luca Caragiale care, prin schiţele şi nuvelele sale, a reuşit să-i atragă pe cei mici în universul său.
Încă din clasa a V-a, prin schiţa Vizită… de Ion Luca Caragiale, copiii observă importanţa unei educaţii corespunzătoare. Făcând cunoştinţă cu Ionel, protagonistul operei, elevii încep să se autoeduce, comparându-se de multe ori, prin faptele lor, cu personajul principal al schiţei.
În clasa a VI-a elevii studiază schiţa „D-l Goe“de I. L. Caragiale. Fiind scrisă pe tema educaţiei greşite a copiilor din familiile înstărite, lectura se leagă de schiţa Vizită…, de acelaşi autor, studiată în clasa a V-a. Personajul principal, Goe, este un Ionel evoluat, aflat pe băncile şcolii şi ajuns în situaţia de repetenţie. Din perspectivă educaţională, schiţa contribuie la consolidarea unor atitudini şi deprinderi formate în anul precedent:combaterea lenei, a inculturii, a obrăzniciei, a iresponsabilităţii, a neînţelegerii raportului dintre performanţă şi recompensă.
Din perspectivă instructivă, prin dramatizarea schiţei, elevii au avut ocazia să judece corect faptele, comportamentele, atitudinea şi sentimentele personajelor. Prin jocul de rol au trăit bucuria şi satisfacţia reuşitei unei activităţi realizate în totalitate, de la costumaţie, până la regie şi interpretare. Au avut ocazia să înţeleagă meritele muncii în echipă, descoperindu-i caracterul atrăgător şi inedit.
În clasa a VII-a elevii înţeleg importanţa fiecărei şanse pe care destinul o poate oferi unui om,în momentul în care fac cunoştinţă cu Lefter Popescu, personajul principal al nuvelei Două loturi de Ion Luca Caragiale. Lefter Popescu, pe numele adevărat Eleutheriu Popescu, simbolizează omul obişnuit, un slujbaş mărunt la un minister, un împiegat, cum îl numeste şeful său. Numele său sugerează lipsa banilor, sărăcia şi umilinţa. Caragiale urmăreşte personajul în reacţiile şi stările lui interioare, nuvela fiind realistă şi psihologică. (fragment)