Sărbătoarea Mărțișorului


Autor: prof. înv. primar Aldea Oana-Ionela
Școala Gimnazială Mogoșani, jud. Dâmbovița

Sărbătoarea Mărţişorului este un simbol al renaşterii naturii si al tuturor speranţelor,al reînnoirilor, la început de primăvară, anotimpul înverzirii si înfloririi. Din vremuri străvechi, Mărţişorul conta pentru ca primăvara ce vine să aducă rod bogat şi pentru ca fetele sa aibă noroc. Tradiţia vine din bătrâni şi o putem considera una dintre cele mai frumoase datini ale poporului nostru.
Savanţii susţin că Mărţişorul a fost moştenit de la români,în calendarul cărora 1 Martie coincidea cu începutul Anului Nou, luna martie fiind dedicată zeului Marte, divinitatea vegetaţiei şi a casătoriilor, înainte de a deveni zeul războiului. În această zi, femeile si fetele (uneori şi copiii) puneau la gât o monedă găurită de metal strălucitor, de obicei argint, legată de un şnur împletit de lână, alcătuit din două fire, unul roşu şi altul alb, pentru a avea noroc la rodirea câmpului şi pentu a nu se pârli la soare sau ca fetele să se facă mai frumoase şi mai drăgostoase.
Mărţişorul se purta 9 sau 12 zile, după care era legat de ramura unui copac tânăr, iar în luna mai cei de l-au prins acolo,mergeau să vadă dacă le-a rodit pomul, deducând din asta norocul sau ghinionul din acel an. Împletirea firelor de origine animală (lână, păr) e legată de un simbolism al fertilităţii. Aceasta explică obiceiul agăţării firelor de crengile unui pom, pentru a-l face să rodească.
Firele pentu mărţişoare erau pregătite la şezători, unde fetele torceau (nu doar firele cu care legau mărţişoarele) reprezentând legăturile simbolice virtuale ce urmau să le unească destinul. Se considera că Mărţişorul are un simbolism feminin, metalele din care era confecţionat la origine fiind argintul sau arama (nu aurul), ambele aparţinând simbologiei feminine.
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI
Se spune că în trecut Soarele a luat chipul unui om pentru a participa la hora dintr-un sat. Văzând frumuseţea şi blândeţea Soarelui, Zmeul l-a răpit şi l-a încuiat în templul său. Un tânăr din sat se hotărăşte să plece în căutarea Zmeului pentru a elibera Soarele. Căutarea tânărului a durat 3 anotimpuri: vara, toamna si iarna. Spre sfârşitul iernii, voinicul reuşeşte să găsească castelul Zmeului, lupta cu acesta şi eliberează Soarele.

Eliberat, Soarele ajunge pe cer şi încălzeşte pământul, redând bucuria oamenilor. Tânărul este rănit grav de zmeu, iar sângele acestuia se scurge pe zăpada albă. Legenda spune că de atunci tinerii au început să împletească ciucuraşi: dintr-un fir alb, care semnifica puritatea ghiocelului – prima floare ce vesteşte venirea primăverii şi unul roşu – care semnifică sângele voinicului.
Mărţişorul este o sărbătoare specific românească care celebrează venirea primăverii. În această zi se oferă persoanelor de sex feminin apropiate mărţişoare, ca mici semne de mulţumire. Se considera că mărţişoarele sunt aducătoare de fericire şi noroc. Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-o fundiţă roşu cu alb – roşu semnifică iarna si albul primăvara la care se adaugă alte simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoava, coşar, inima. Acest simbol este purtat la vedere o săptămână sau două. (fragment)