Autor: prof. Florentina-Georgiana Orza
Școala Gimnazială Nr. 1 Sighetul Marmației

două umbre de lumină
se zbat în întuneric
ochii o urmăresc
de sub teancul de frunze
împrăştiate în zbor
de aripile îngerului

dincolo de mare stă să adune sarea
în pumni
şi spaima intră prin ochii ei

îngenunchează lângă pescăruşii mutilaţi
de ger
aşază cadavrele unul peste altul
s-a oprit la 29

i-a amorţit mâna
apoi gândul

în jurul ei doar valuri
uitate de mare
care nu vor intra niciodată în reflux
lacrimile ei-
sarea din mare.

Lumânarea
se stinge încet
şi curge
ca viaţa
lăsând în urmă
întuneric
şi pustiu

Sufletul viu
se-nalţă spre cer
fosforescent
în mijlocul nopţii
târzii

Mistere
se dizolvă
în drumul spre
infinit.

O lumânare stinsă
rămâne pe pământ
făr’să mai verse
lacrimi
vreodat’.