Metoda pălăriilor gânditoare – tehnică de creativitate în grup


Autor: prof. înv. primar Daniela Ionescu
Școala Gimnazială „M. Kogălniceanu” Dorohoi

“Dacă interpretezi rolul unui gânditor, chiar vei deveni unul…” Edward de Bono
Metoda pălăriilor gânditoare (“Thinking hats” – Edward de Bono) este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru. Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine. Rolurile se pot inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă.
Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul. Astfel, pălăria albă oferă o privire obiectivă asupra informaţiilor; este neutră; este concentrată pe fapte obiective şi imagini clare; stă sub semnul gândirii obiective.
Pălăria roşie dă frâu liber imaginaţiei şi sentimentelor; oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor; roşu poate însemna şi supărarea sau furia; descătuşează stările afective. Pălăria neagră exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata; oferă o pespectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie; este perspectiva gândirii negative, pesimiste. Pălăria galbenă oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei; culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul; este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic. Pălăria verde exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă; este verdele proaspăt al ierbii, al vegetaţiei, al abundenţei; este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare. Pălăria albastră exprimă controlul procesului de gândire; albastru e rece, este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător şi atotcunoscător; supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii; este preocuparea de a controla şi de a organiza.
Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia.
Cum trebuie să se comporte cel care “poartă” una din cele 6 pălării gânditoare?
Exemplu: Textul „Cheile” după Tudor Arghezi (limba şi literatura română, clasa a II-a)
Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi imagini atunci când acestea i se cer. Calculatorul este neutru şi obiectiv. Nu oferă interpretări şi opinii. Când “poartă” pălăria albă, gânditorul trebuie să imite computerul; să se concentreze strict pe problema discutată, în mod obiectiv şi să relateze exact datele. Gânditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct. Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea. (fragment)