Jocul muzical, mijloc eficient de atragere a copiilor din clasa pregătitoare în activități școlare


Autor: prof. înv. primar Cristea Zizi
Școala Gimnazială Carol I, Călărași

1. De ce este importantă folosirea jocului muzical la vârsta școlară mică
Jocul, însoţit de pasiune și conștiinciozitate, de libertate și fantezie, oferă participanților posibilitatea de a descoperi. Atracţia copilului faţă de ritm şi de sunet apare de timpuriu. Jocurile și joaca constituie o modalitate armonioasă și o alternativă de dezvoltare personală, de învățare, dar și de distracție și totodată de relaxare. În clasa pregătitoare toate activitățile trebuie introduse gradat, pe nesimţite, cu un bogat material ilustrativ şi sonor adecvat, fără a ştirbi caracterul de divertisment pe care îl are ”munca”la această vârstă.
De aceea consider că este de datoria noastră, ca practicieni să prelucrăm, să adaptăm noţiunile teoretice despre ritm, tempo, agogică muzicală fundamentate de cercetători și muzicologi şi să investigăm noi mijloace muzicale pentru formarea deprinderilor ritmice ale elevilor în etapa prenotaţiei. Am inclus în proiectările mele exemple din creaţiile compozitorilor români, din folclorul copiilor despre care Constantin Brăiloiu a demonstrat existenţa unui sistem ritmic comun, universal.
Modul de aplicare a principiilor şi de găsire a strategiilor didactice cele mai potrivite, revine învăţătorului. Jocul și activitățile ludice sunt instrumentele de lucru în activitățile socio-educative. Jocul este o activitate plăcută, voluntară, cu reguli mai mult sau mai puțin stricte, activitate în cadrul căreia participanții se simt liberi, își explorează și își pun în valoare abilitațile cunoscute și mai puțin cunoscute, propria ființă.
2. Exemple de cântece care pot fi transformate în jocuri muzicale atractive:
Cele mai vechi şi mai simple cântece întâlnite în jocurile de copii sunt numărătorile. Acestea se desfăşoară ca nişte ritualuri care îmbracă forme vechi, recitative. Prin jocuri ca: “Şade barza pe cuibar”, “Melc, melc, codobelc”, “Ursul”, “Ala–bala”, “Mămăruţă”, se realizează firesc, fără dificultate legătura cu natura; vietăţile devin parteneri de joacă. Copiilor le face plăcere să adune melci, în special după ploaie şi să le cânte. Parcul şcolii ne-a fost cadru prielnic pentru a găsi melci şi a-i folosi în joc. Copiii au cântat, au gesticulat cu melcul în mână, sau au mimat mişcările. Mare le-a fost bucuria când melcul chiar a scos coarne! Jocul “Ala – bala” l-am jucat în perechi, ieşind din joc copilul la care se sfârşeşte cântecul. Şi tot aşa până rămâne un câştigător. Cultivăm răbdarea copilului, dezvoltăm atenţia, îl disciplinăm. (fragment)