Dezvoltarea creativității elevilor prin jocul didactic


Autor: prof. înv. primar Daniela Ionescu
Școala Gimnazială „M. Kogălniceanu” Dorohoi

În ierarhia metodelor active din învăţământul primar, jocul didactic îşi găseşte locul cu maximă eficienţă, acesta fiind o punte de legătură între joc – ca tip de activitate dominantă în care este integrat copilul în grădiniţă – şi activitatea specifică şcolii – învăţătura.
Jocul didactic, ridicat la rang de principiu mai ales pentru clasele pregătitoare, I şi a II-a, răspunde cu prisosinţă particularităţilor de vârstă şi individuale ale şcolarului mic şi are menirea de a-i antrena pe toţi elevii clasei în activitatea de învăţare, stimulându-le interesul şi curiozitatea, cultivându-le încrederea în capacitatea lor, siguranţa în răspunsuri, deblocându-le potenţialul creator.
Învăţarea prin joc va rămâne o componentă a învăţământului primar din mai multe motive: respectă particularităţile de vârstă ale elevilor; conţine elemente distractive, relaxante; uşurează însuşirea şi consolidarea cunoştinţelor; pune în valoare capacităţile creatoare; înlesneşte participarea activă la însuşirea cunoştinţelor.
Jocul didactic poate fi utilizat la toate disciplinele, pe tot parcursul activităţii didactice, fie în reactualizarea cunoştinţelor predate, asigurându-se şi captarea atenţiei elevilor, fie în dobândirea noilor cunoştinţe, fie în fixarea şi consolidarea acestora, fie în verificarea şi aprecierea rezultatelor, având ca scop înlăturarea plictiselii şi oboselii.
Prin jocul didactic, activitatea de învăţare devine mai eficientă, mai atractivă. J. Fr. Herbart afirma că «plictiseala este păcatul de moarte al predării». Folosirea jocului poate feri de acest păcat.
Scopul jocului este acela de a-l înarma pe elev cu un aparat de gândire logică, suplă, polivalentă, care să-i permită să se orienteze în problemele realităţii înconjurătoare, să exprime judecăţi şi raţionamente variate într-un limbaj simplu.
Cadrul didactic poate alege jocul potrivit şi chiar crea el însuşi jocuri care să permită acumularea cunoştinţelor într-o atmosferă de destindere, de divertisment, de relaxare. Jocul didactic are bogate resurse de stimulare a creativităţii. Prin libertatea de gândire şi de acţiune, prin încrederea în puterile proprii, prin iniţiativă şi cutezanţă, jocurile didactice devin pe cât de valoroase, pe atât de plăcute. În joc se dezvoltă curajul, perseverenţa, dârzenia, combativitatea, corectitudinea, disciplina prin supunere la regulile jocului, precum şi spiritul de cooperare, de viaţă în colectiv, de comportare civilizată.
Există numeroase tipuri de jocuri, între care le menţionăm pe cele didactice: senzoriale (vizual-motorii, auditive); de observare a naturii; de dezvoltare a vorbirii; matematice; geografice; de construcţii; muzicale; de orientare; de fantezie; simbolice; de memorare etc. (fragment)