Reguli pentru realizarea unei prezentări Power Point

Autor: eleva Irimia Ștefania, Clasa: a XI-a C
Profesor îndrumător: Dașu Narcisa Gabriela
Liceul Tehnologic „Costin Nenițescu” Buzău

Prezentarea trebuie gândită în trei dimensiuni narativă (fiecare diapozitiv reprezintă un element important al poveştii, care derivă din diapozitivul precedent, astfel publicul este obligat să rămână atent), descriptivă (fiecare diapozitiv colorează un aspect al poveştii) şi argumentativă (vrei să demonstrezi, vrei să convingi).
Fiecare diapozitiv trebuie să ilustreze un singur punct sau o idee.Nu aglomeraţi diapozitivul. Dacă aveţi o cantitate mare de date, împărţiţi-le în mai multe diapozitive.
Dacă informaţiile de pe diapozitive sunt alb-negru, utilizaţi mai bine literele albe pe un fundal negru – totuşi acest stil este obositor pentru ochi. Mai bine utilizaţi culori deschise, cum ar fi alb şi galben, pe un fundal întunecat, cum ar fi albastru închis. Nu folosiţi culori, cum ar fi roşu sau violet. Continuarea

Efectele globalizării asupra mediului înconjurător

Autor: elev Ungureanu Mădălin, Clasa: a X-a B
Profesor îndrumător: Dașu Narcisa Gabriela
Liceul Tehnologic „Costin Nenițescu” Buzău

Globalizarea este un proces complex care are loc la nivel mondial şi care redefineşte structura lumii, şi de asemenea un fenomen care are trei cauze principale în impactul său asupra mediului: tehnologia, politica şi economia. În consecinţă, globalizarea din ultimele decenii provoacă degradarea mediului, prin domenii care până acum le-am acordat o mare importanţă, dar fără o idee despre efectele pe care le-a provocat. Inevitabil, încălzirea globală este unul dintre efectele nedorite, care tinde să devină o problemă majoră a umanităţii care este neglijată sau dată pe un plan secundar în mod voit. Continuarea

Utilizarea laserului la decorarea confecțiilor textile

Autor: eleva Manu Cristina, Clasa: a XII-a
Profesor îndrumător: Doina Andrei
Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficiențe Auditive Buzău

În industria confecţiilor textile, laserul are diverse aplicaţii, dintre care: tăierea materialelor textile; poziţionarea semifabricatelor la maşini prin intermediul unor fascicule laser; imprimarea unor repere ale produselor confecţionate (fixarea coloranţilor); realizarea broderiilor; realizarea unor efecte speciale de suprafaţă, electropluşare, albire, vopsire, prespălare etc.
Dintre avantajele tehnologiilor cu laser folosite pentru decorarea produselor de îmbrăcăminte se menţionează: Continuarea

Fibre textile cu caracter antipilling (nonpilling)

Autor: elev Bucur Marian-Laurențiu, Clasa: a IX-a A
Profesor îndrumător: Doina Andrei
Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficiențe Auditive Buzău

Având în vedere deosebita dezvoltare a industriei textile, precum şi a unor noi domenii de utilizare a fibrelor textile, materiile prime considerate „clasice” nu mai satisfăceau nici din punct de vedere calitativ şi nici cantitativ. Ca urmare, o atenţie cu totul deosebită s-a acordat dezvoltării bazei de materii prime sintetice, pentru realizarea unei game variate de proprietăţi, care să satisfacă, la un nivel superior, cerinţele pentru utilizarea lor în domeniul pentru care au fost proiectate.
Procesul de „înnoire” a textilelor are în vedere, pe lângă ameliorarea sau eliminarea unor proprietăţi nefavorabile atât ale fibrelor sintetice cât şi a celor naturale, şi imprimarea unor noi proprietăţi. Continuarea

Ne pregătim pentru economia de piață

Autor: elev Rusu Mariana, Clasa: a X-a E
Profesor îndrumător: Căpriță Paraschiva
Colegiul Economic Buzău

Educaţia economică pe care o primim noi, elevii în Colegiul Economic ne pregăteşte pentru performanţă în viaţa reală. Educaţia economică dă rezultate cu atât mai bune cu cât începe mai de timpuriu. Încă din ciclul preşcolar, copiii trebuie să afle care este valoarea banilor, cum pot economisi, pentru ca la vârste mai mari să înţeleagă mai lesne mecanismele complicate ale pieţei.
Rostul educaţiei este acela de a pregăti tinerii pentru a participa la viaţa economică reală, în calitate de producători, consumatori, întreprinzători, manageri sau contribuabili. Din acest motiv, toate activităţile de învăţare trebuie să nu fie prelegeri plicticoase, ci jocuri cu roluri,simulări, poveşti, probleme decupate din viaţa de zi cu zi. În orice clipă a lecţiei, elevul să fie antrenat într-o activitate, cu o sarcină clară, la care trebuie să găsească o soluţie. Continuarea

Analiza SWOT privind cariera unei persoane

Autor: elev Popescu George, Clasa: a X-a E
Profesor îndrumător: Căpriță Paraschiva
Colegiul Economic Buzău

Există două moduri în care poate fi utilizată o analiză SWOT: în scopuri profesionale sau personale.
În scop personal, analiza SWOT poate fi utilizată pentru a monitoriza cariera unei persoane, notând abilităţile şi problemele pe care aceasta le are. Principalul scop al analizei SWOT este de a identifica şi de a atribui fiecare factor, pozitiv sau negativ, uneia din cele patru categorii: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări.
Punctele forte includ atributele pozitive, incluzând cunoştinţele, trecutul, educaţia, reputaţia, capacitatea. Pentru a identifica punctele tari din analiza SWOT trebuie să găsesc răspunsul la următoarele întrebări:
 Care sunt abilităţile mele?
 Ce fac eu mai bine decât ceilalţi? Continuarea

Studiu de specialitate – Dramatizarea operelor lui Caragiale în gimnaziu

Autor: prof. Florentina-Georgiana Orza
Școala Gimnazială Nr. 1 Sighetul Marmației

“Frumosul este singurul atribut potrivit al lumii, tot aşa de nemărginit ca şi dânsa.” (Ion Luca Caragiale) De la cea mai fragedă vârstă îi învăţăm pe copii despre importanţa lecturii în viaţa fiecăruia, despre frumuseţea fiecărei lumi descoperite odată cu pătrunderea într-un alt univers, acela al cunoaşterii, al lecturii, al nemărginirii.
Unul dintre cei mai îndrăgiţi autori care este şi va fi de actualitate multă vreme de acum înainte este, fără doar şi poate, Ion Luca Caragiale care, prin schiţele şi nuvelele sale, a reuşit să-i atragă pe cei mici în universul său. Continuarea

Poezii

Autor: prof. Florentina-Georgiana Orza
Școala Gimnazială Nr. 1 Sighetul Marmației

două umbre de lumină
se zbat în întuneric
ochii o urmăresc
de sub teancul de frunze
împrăştiate în zbor
de aripile îngerului

dincolo de mare stă să adune sarea Continuarea

Dimensiunea mitică a personajului Vitoria Lipan din romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu

Autor: prof. Florentina-Georgiana Orza
Școala Gimnazială Nr. 1 Sighetul Marmației

Încă de la apariţia romanului Baltagul, critica literară a relevat dimensiunea mitică a personajului principal. Nechifor şi Vitoria Lipan impun respect atât în lumea lor, cât şi în lumea din afară. Vitoria se distinge prin frumuseţe, tenacitate şi agerime. Cei doi sunt adevăraţi exponenţi ai comunităţii în care trăiesc, oameni ca ei neputând rămâne anonimi. O dramă a lor stârneşte ecouri care se răspândesc la distanţe mari în spaţiu şi timp. Aşa se nasc miturile.
Dimensiunea mitică a Vitoriei Lipan a fost intuită încă după primele lecturi, chiar dacă scriitorul şi-a situat personajul într-o reţea densă de determinări sociale şi psihologice. Criticii s-au întrecut în a o compara cu celelalte personje tragice ori epopeice. Perpessicius vede în ea o Antigonă, G. Călinescu – un Hamlet feminin, N. Manolescu – o Penelopă. Continuarea

Studiu de specialitate – Impactul utilizării TIC asupra metodologiei didactice

Autor: prof. Narcisa Gabriela Dașu
Liceul Tehnologic „Costin Nenițescu” Buzău

Comisia Europeană acordă competenei digitale o atenție sporită, plasând-o printre cele opt domenii de competențe cheie necesare absolventului în contextul actual al societății bazate pe cunoaştere. Competența digitală (sau competența de utilizare a TIC) constă în „utilizarea tehnologiilor multimedia pentru a regăsi, a stoca, a crea, a prezenta şi a schimba informații”.
Trebuie precizat că apelul la noi tehnologii în practica didactică nu se rezumă la formarea abilităților de utilizare a TIC, având cel puțin un scop mult mai important, de susținere a proceselor de predare şi de învățare. Detaşarea de maniera clasică de predare prin aportul plurivalent al folosirii resurselor electronice ridică probleme pedagogice cadrelor didactice, uneori mai puțin pregătite pentru o astfel de schimbare în propriul stil de predare. (Toma, 2009.) Continuarea

Studiu de specialitate – Dimensiunile carierei didactice

Autor: prof. Narcisa Gabriela Dașu
Liceul Tehnologic „Costin Nenițescu” Buzău

Dimensiunile carierei didactice, pe care le vizează formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice din sistemul de învăţământ românesc sunt:
odimensiunea profesionalizării;
odimensiunea afectiv-motivaţională;
odimensiunea socio-relaţională (de statut).
1. Profesionalizarea carierei didactice
Profesionalizarea carierei didactice presupune, din perspectiva educaţiei şi formării permanente, două dimensiuni: formarea iniţială şi formarea continuă, ambele cu o pondere uriaşă în desăvârşirea profesională.
„Profesionalizarea carierei didactice nu se termină cu absolvirea, am putea spune că profesionistul trece la o altă etapă, şi anume dezvoltarea carierei, care se realizează în cadrul educaţiei permanente”, consideră Iucu Romiţă.
Sistemul modern de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pune accent pe competenţele profesionale, pe standarde, pe abordarea pragmatică, pe sistemul creditelor profesionale transferabile.
În privinţa competenţelor specifice profesiunii didactice, cele de bază se dezvoltă în cursul formării iniţiale și se desăvârşesc în cursul activităţii la catedră şi în cursul formării continue. În plus, pentru obţinerea unor performanţe profesionale sunt necesare şi o serie de trăsături de personalitate/calităţi personale: autoritate, tact, responsabilitate, empatie, comunicativitate etc.
Asupra competenţelor pe care trebuie să le aibă un cadru didactic există un relativ acord pe plan pedagogic.

Indiferent de numărul lor sau de terminologie, un cadru didactic eficient trebuie să aibă formate un set de cinci tipuri de competenţe:
a) Competenţa culturală, reprezentată atât de pregătirea de „specialitate”, cât şi de „cultura generală”;
b) Competenţa psihopedagogică, ce-i asigură o bună calitate de transmiţător către beneficiarii proceselor educative ale culturii specifice, dar şi ale racordurilor acesteia cu domeniul culturii în întregul său;
c) Competenţa psihoafectivă şi de comunicare, ce se fundamentează, în principiu, pe anumite calităţi structurale de personalitate,
d) Competenţa morală, educatorii chiar trebuie să fie infuzaţi, în toate conduitele şi comportamentele lor public-educative, de valorile ce alcătuiesc idealul educativ promovat de sistemul de învăţământ;
e) Competenţa managerială, menită să asigure organizarea şi conducerea eficientă a activităţilor, proceselor, colectivelor şi instituţiilor educative.
Profesionistul în învăţământ este o persoană concretă, un enciclopedist, dar şi un actor social, un practician reflexiv, un practician artizan, şi, nu în ultimul rând, un tehnician, aşa cum se poate remarca în schema de alături. (fragment)

Studiu de specialitate – Cercetări privind accesul copiilor de etnie romă la o educație de calitate

Autor: prof. Andrei Doina
Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficiențe Auditive Buzău

1. Introducere
În România, unul dintre cele mai afectate şi vulnerabile grupuri sociale din toate punctele de vedere îl constituie populaţia de etnie romă, deoarece se confruntă cu multiple probleme: economice, socio-culturale, educaţionale. În structura acesteia se identifică cel mai mare număr de persoane lipsite de mijloace materiale, de şomeri pe termen lung, lucrători necalificaţi, persoane fără educaţie sau cu educaţie sumară, membri ai unor familii numeroase, oameni fără documente de identitate, fără domiciliu stabil, chiar fără o locuinţă proprie. Continuarea

Studiu de specialitate privind consilierea școlară

Autor: prof. Paraschiva Căpriță
Colegiul Economic Buzău

Consilierea şcolară este o activitate desfăşurată în şcoală de o persoană special abilitată şi care constă în a acorda asistenţă psihopedagogică elevilor şi celorlalte persoane implicate în procesul educaţiei (cadre didactice, părinţi, autorităţi şcolare).
„Consilierea nu se predă, nu poate fi tratată ca o disciplină de studiu, ci se face în cabinetul de consiliere sub forma unor şedinţe de lucru, în cadrul cărora să se dezvoltă un tip special de relaţie-relaţia de consiliere.” (G. Tomşa, 1999, pg. 3)
Rolul consilierii şcolare este cu precădere unul proactiv, ceea ce înseamnă că ea încearcă prevenirea situaţiilor de criză personală şi educaţională şi în general dezvoltarea personală, educaţională şi socială a elevilor. Prin metodele şi tehnicile utilizate, consilierul urmăreşte să ofere sprijin elevului pentru ca el să devină capabil să se ajute singur, să se înţeleagă atât pe sine însuşi, cât şi realitatea corespunzătoare. Continuarea

Studiu privind stimularea creativității plastice a preșcolarilor

Autor: prof. Smaranda Crîșciu
Grădinița P.N. Surducu mic, com. Traian Vuia, jud. Timiș

Primele manifestări plastice ale copilului sunt legate de desenul său, în acelaşi mod, în care primele sale gângureli sunt legate de vorbirea sa viitoare. Astfel desenul copilului mic are un caracter involuntar, interesul acestuia fiind stimulat doar de urmele pe care le lasă creionul sau pensula pe suprafeţele sau pe obiectele utilizate. Copiii desenează pe toate obiectele întâlnite în cale: pe asfalt, pe parchet, pe mobilă, pe pereţi, pe garduri, pe cărți etc. Aceasta este pornirea lor firească şi naturală, de a lăsa urme şi semne peste tot în jur, care pentru ei, au semnificaţii şi sensuri profunde Continuarea

Definirea strategiilor didactice în învățământul preșcolar

Autor: prof. Smaranda Crîșciu
Grădinița P.N. Surducu mic, com. Traian Vuia, jud. Timiș

În procesul de învățământ, educatoarea şi elevii acţionează prin intermediul unor metode de predare-învățare, în mod diferit, în funcție de obiectivele operaționale propuse, obţinându-se diferenţe esenţiale în pregătirea copiilor.
Dirijor al procesului educaţional, educatoarea apelează la o serie întreagă de instrumente care facilitează, accelerează și face profitabilă asimilarea şi aplicabilitatea informaţiilor, priceperilor şi deprinderilor. Rezultatele obţinute de educat sunt în relaţie directă cu tehnologia şi metodologia didactică, cu procedeele, mijloacele, tehnicile, modurile și formele de organizare, pe scurt, cu strategia didactică utilizată. Continuarea

Modalități de intervenție la copiii cu manifestări de hiperactivitate și deficit de atenție

Autor: prof. înv. primar Șeran Cornelia
Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu”Arad

Probabil multe cadre didactice din învățământul primar au observat creșterea incidenței ADHD în rândul elevilor din clasele la care predau,cu precădere în decursul ultimilor 10 ani. Lerner (1997) estima că între 3 și 5 % dintre copiii din școlile americane suferă de ADHD.
Deși această afecțiune nu este sinonimă cu dizabilitățile de învățare, o mare parte dintre elevii care au fost diagnosticați cu ADHD întâmpină și probleme de învățare. Astfel, este esential ca profesorii pentru ciclul primar să fie capabili de a identifica simptomele specific acestei afecțiuni.
DuPaul (1990) identifica în rândul elevilor din ciclul primar o serie de manifestări care apar la copiii cu deficit de atenție: agitație, nervozitate, organizare haotică, neastâmpăr. De asemenea, ei tind să vorbească prea mult în clasă, ajung să aibă deseori conflicte cu colegii, iar neatenția duce în cele din urmă la dificultăți la citire (dacă elevul are inteligența peste medie, problemele de citit nu vor fi observate inițial). Continuarea

De ce am ales cariera didactică?

Autor: prof. consilier școlar Doinița Ciobanu
Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Bacău

Am ales cariera didactică pentru că mi-a plăcut această profesie dintotdeauna.
Mi-aduc aminte că atunci când eram mică şi începusem şcoala, o admiram foarte mult pe doamna învaţătoare pe nume, Dinu Ana. O priveam cu ochii mici şi curioşi din banca în care stăteam şi îi urmăream toate mişcările pe care le făcea. Mă gândeam: Oare de unde ştie atâtea lucruri interesante?…Cum de poate să ne înveţe cu atâta răbdare şi dăruire, pe noi, mogâldeţele de oameni ce eram?…De unde are atâta drag de copii şi dor de a ne pune stiloul în mână şi a ne învăţa tainele minunate ale scris-cititului? …Şi câte şi mai câte….? Continuarea

Învățând să înveți pe altul!

Autor: prof. Ciupitu Elena- Claudia
-un mereu debutant în învățare-

Sunt la început!
Cu paşi mărunţi, nesiguri, instabili cu aproximativ şapte ani în urmă, pe când trebuia să aleg un liceu pe care să-l urmez, pe când nici nu ştiam bine ce înseamnă acest cuvânt, liceu, şi ce doreşte Bacovia să spună prin binecunoscuta sintagmă „cimitir al tinereţii mele”, cu o voinţă mai mult externă decât internă, am ales Liceul Pedagogic „C. Negri” din Galaţi.
Nu cu mult mai târziu am aflat ce înseamnă un liceu şi mai ales, ce înseamnă acel cuvânt ce-l însoţea, pedagogic. Definiţia pedagogiei m-a urmărit până la sfârşitul celor patru clase de liceu. Mi se întipărise în minte, în suflet, în ochi, pe mână astfel încât am ajuns s-o scriu în toate examenele ce au urmat, pe toate foile de „admitere” pentru că un drum aveam şi acela era sigur: „Să învăţ a-i învăţa pe alţii!” Continuarea

Studiu de specialitate – Adverbul în terminologia muzicală

Autor: prof. Muscalagiu Nicoleta Mariana
Liceul Teoretic Henri Coanda, Craiova, jud. Dolj

Aşa cum nu concepem matematica fără cifre, medicina fără medicamente sau literatura fără scriitori, la fel muzica nu poate fi transmisă mai departe fără aceşti termeni ce dau frumuseţe cântecului.
Consider că sunt puţini cei care acordă atenţie adverbelor precum andante, alegro, crescendo etc., care prin definiţia lor spun exact maniera în care se cântă adresându-se atât cunoscătorilor în domeniu cât şi celor care şi-au dedicat timpul liber altor activităţi. Continuarea

Studiu de specialitate – Poetică și stilistică – orientări moderne

Autor: prof. Muscalagiu Nicoleta Mariana
Liceul Teoretic Henri Coanda, Craiova, jud. Dolj

I. Introducere. Scurt istoric al stilisticii
Stilistica, disciplină relativ nouă, al cărei certificat de naştere este semnat de lingvistul elveţian Charles Bally la începutul secolului 20, cunoaşte iniţial două orientări: stilistica lingvistică, reprezentată şi teoretizată de însuşi creatorul ei şi stilistica literară, reprezentată de Karl Vossler. La aproape un secol de la naşterea stilisticii, după ce aceste două direcţii au fost supuse criticilor şi analizelor, ele sunt astăzi caracterizate pe de o parte de extremism (Karl Vossler) şi pe de altă parte de exclusivism (Charles Bally). Continuarea