Studiu de specialitate – Metode activ-participative utilizate în predarea limbii și literaturii române


Autor: prof. înv. primar Drăniceanu Dorina
Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Craiova

Activităţile participative sunt metode de interacţiune între cei care învaţă. Ele se disting prin caracterul lor solicitant punând în acţiune forţele intelectuale ale elevilor: memoria, imaginaţia, creaţia, voinţa. Aceste metode au un permanent caracter formativ-educativ, au în vedere dezvoltarea gândirii critice a elevilor.
În activitatea desfăşurată am încercat să observ cu atenţie efectele pe care le produc anumite modalităţi de lucru, mijloace, strategii, în permanenţă am fost preocupată să găsesc răspunsurile la întrebarea ”Ce se întâmplă acum în mintea elevilor?”, pentru că noi, dascălii avem obligaţia de a asigura atmosfera propice declanşării valului de idei personale, de a le da elevilor şansa de a se afirma ca adevăraţi descoperitori ai noului.
În activităţile desfăşurate cu elevii am urmărit să folosesc mai multe metode activ-participative la diferite obiecte de învăţământ, dar mai ales la limba română. Am utilizat cu succes metode ca: Problematizarea, Ciorchinele, Cubul, Ştiu/ Vreau să ştiu/Am învăţat, Modelul Pălăriilor gânditoare, Gândiţi- lucraţi în perechi, Mozaicul, Metoda cadranelor.
PROBLEMATIZAREA- este strategia didactică prin care dezvoltăm gândirea şi educăm creativitatea elevilor. Vorbim despre problematizarea conţinutului lecţiei de limba română atunci când îi aducem pe elevi să dobândească, prin rezolvarea de probleme, noi cunoştinţe, la însuşirea cărora a fost solicitată, prin practicare activă, gândirea lor. Această metodă formează un stil de muncă, cultivă autonomia şi curajul, antrenează personalitatea elevilor.
EXEMPLU: a) Limba română clasa a IV a- Scrierea şi pronunţarea corectă a pronumelui personal
Tăiaţi forma incorectă a pronumelui personal:
Eu/Ieu voi lua premiul întâi.
Ea/Ia este colegă cu noi.
Iei/ ei şi ele/ iele au fost cu noi în parc.

b) În lecţia “Condeiele lui Vodă”, de Boris Crăciun, la clasa a III a, putem crea o situaţie problemă – “De ce ţăranii numeau săgeţile condeie?”, “ Ce s-ar fi întâmplat dacă?“. (fragment)