Forme de manifestare ale violenței în școală


Autor: prof. înv. preșcolar Chiurtu Adina-Diana
Școala Gimnazială Goiești, Dolj

Pentru a contura personalitatea elevului violent trebuie să luăm în consideraţie o serie de factori: factori individuali, socio-familiali, şcolari, de context social.
La nivel individual, factorii care afectează potenţialul de violenţă al elevilor, determinându-le comportamente violente, includ caracteristici biologice, genetice, psihologice şi sociale. Manifestările violente pot apărea încă din copilărie, la vârste mici, fiind influenţate în diferite grade de mediul familial, de grupul de apartenenţă sau de alţi factori de natură socială şi culturală.
Literatura de specialitate menţionează o serie de atribute ale elevului cu comportament violent, cum sunt: nivel scăzut de încredere în sine; nevoia de dominaţie şi control; forţa fizică; valorizarea agresivităţii în rezolvarea conflictelor; mecanisme specifice de a face faţă provocărilor; empatie scăzută; impact social ridicat, dar neacceptat; abilitare socială.
Iată cateva trăsături individuale ce li se atribuie elevilor violenţi:
• prezintă probleme de comunicare; au toleranţă scăzută la frustrare; resimt dificultăţi de adaptare la disciplina şcolară, au o imagine de sine negativă; prezintă instabilitate emoţională; instabilitate motrică; dificultăţi de concentrare; tulburări psihice grave.
Unele studii au arătat că trăsăturile de personalitate (structura personalităţii) şi apartenenţa elevului la una dintre categoriile de sex reprezintă factori de risc ai violenţei:
•trăsăturile de personalitate: agresivitatea/impulsivitatea; lipsa sau insuficienţa dezvoltare a mecanismelor de autocontrol; motivaţia centrată pe preferinţa pentru violenţă; particularităţi ale sistemului de valori; aprecierea de sine şi exprimarea eu-lui; tendinţa către comportament adictiv.
Conceptul central care defineşte orice individ violent, indiferent de vârstă, este impulsivitatea. Ea complică întreaga viată relaţională a individului, predispunându-l către gestionarea violenţă a conflictelor şi către preferinţa spre forme de violenă fizică imediată şi urgenta trecerii la act.
Impulsivitatea este concepută ca: schimbare a acţiunii fără a prevedea sau conştientiza; comportament lipsit de gândire adecvată; tendinţa de a acţiona fără anticipare, aşa cum se întâmplă în mod normal, fiind compusă din sub-trăsături ca: asumarea riscului, lipsa abilităţii de a planifica acţiuni şi schimbarea mentală rapidă.
Elevii violenţi preferă grupul mic, în care ei se simt solidari prin împărtăşirea aceloraşi valori. În grup ei se simt liberi, se definesc conform standardelor personale, fără a fi respinşi sau criticaţi.
Dacă există violenţă în şcoală, este legitim să ne întrebăm: care sunt formele în care ea apare? (fragment)