Studiu de specialitate privind bazele sociale și psihopedagogice ale orientării școlare și profesionale


Autor: prof. Paraschiva Căpriță
Colegiul Economic Buzău

Întrucât orientarea trebuie să se facă atât în funcţie de individ, cât şi de cerinţele societăţii este necesar ca cei care o realizează să pornească de la o bună cunoaştere a realităţilor sociale şi a personalităţii orientatului. Baza socială a orientării implică luarea în consideraţie a unor particularităţi ale societăţii în care urmează să se integreze elevii, dar şi aspiraţiile, concepţiile mediului social apropiat elevului, îndeosebi ale familiei. Dintre determinările sociale care urmează a fi luate în consideraţie, cele mai importante se referă la o serie de aspecte cum ar fi:
dinamica societăţii; o societate caracterizată prin modificări rapide în structura profesiilor ca urmare a frecventelor schimbări tehnologice, va fi interesată de o orientare generală, nu numai profesională, realizată sub forma unor programe educative care să dezvolte toate calităţile potenţiale ale individului pentru a-l face mai puţin tributar fluctuaţiilor economice;
caracteristicile pieţei muncii concretizate în fenomene de creştere sau scădere a cererii de forţă de muncă, datorită unor perioade de progres sau de regres economic, ori datorită creşterii sau scăderii natalităţii;
politicile şcolare de prelungire a şcolarităţii se asociază de regulă cu creşterea interesului pentru o orientare realizată sub forma unor programe educative pe termen lung;
structura locurilor de muncă exprimată prin anumite cerinţe privind calităţile umane necesare desfăşurării unor anumite procese de muncă, dar şi prin ratele specifice de înlocuire din diferite profesii;
planificarea economică ce poate influenţa, prin obiectivele ei, opinia publică în legătură cu profesiile care vor fi cele mai căutate şi apreciate în perioadele următoare.
Toate aceste fenomene sociale vor determina caracteristicile activităţii de orientare şcolară şi profesională a elevilor, căci în funcţie de ele se vor contura orientările posibile, aspectele cantitative ale orientării, dar şi momentele opţiunilor. (fragment)