Studiu de specialitate – Evaluarea cunoștințelor prin tehnici de pedagogie Freinet


Autor: prof. înv. primar Stancu Liliana
Școala Gimnazială Ișalnița, Dolj

Perioada de evaluare a cunoştinţelor elevilor trebuie valorificată prin acele modalităţi de evaluare care ne permit să aflăm cu adevărat ceea ce dorim. Elevul nu este o simplă maşină de învăţat, lui îi sunt necesare strategii cognitive de percepere, înţelegere şi interpretare a lumii, corespunzător experienţei dobândite.
În acest context, pedagogia Freinet oferă o seamă de orientări şi principii fundamentale: este o pedagogie centrată pe copil, o pedagogie a muncii motivate, o pedagogie personalizată, a comunicării şi cooperării. Ea răspunde şi acelor criterii de elaborare şi materializare a perioadei de evaluare care nu trebuie să streseze sau să şocheze, să producă disconfort fizic şi psihic, ori să declanşeze energii negative, ci să se constituie într-o permanentă comunicare motivaţională şi relaţională cu cei din jur.
I . Etapa iniţială – constatativă
În concordanţă cu asemenea orientări fundamentale, am considerat oportună abordarea ei în perioada de evaluare pe baza tehnicilor Freinet. Substanţa pedagogiei Freinet o constituie aşa – numitul text liber. Textul liber este textul pe care copilul îl scrie în mod liber atunci când doreşte şi unde doreşte, după subiectul care îl inspiră.
Pentru redactarea unui text liber a fost necesară implicarea copilului în situaţii stimulatoare şi motivante, ca de exemplu cea oferită de presă, fără de care această tehnică s-ar fi redus la o pură metodă scolastică. Textul liber este o tehnică bine ancorată în viaţa şi mediul copiilor, care continuă firesc cu tipărirea acestor texte în revista clasei. Tehnicile de lucru avute în vedere le-am aplicat la clasa a IV a la fiecare disciplină de învăţământ în parte, aşa după cum exemplele de faţă o vor ilustra.
Fie că am lucrat cu toată clasa, în grupuri mai restrânse sau individual, satisfacţia participării la activitate a avut ,,acoperire” în materializarea concretă a temelor tratate. Prezentarea în clasă, pe un panou special, a lucrărilor realizate, susţinerea individuală a unor proiecte în faţa clasei, precum şi participarea elevilor la redactarea computerizată a produselor, toate s-au regăsit în atitudinea nouă, pozitivă a acestora faţă de actul de învăţare prin raportarea fiecăruia la activitatea de grup, prin preluarea unei responsabilităţi individuale în cadrul echipei cât şi ca element decizional într-o anumită situaţie dată. Atmosfera creată în cadrul activităţilor a fost cea de lucru, de colaborare, de afirmare a unei identităţi. (fragment)