Metoda Fishbowl- o metodă interactivă de grup


Autor: prof. Șchiopu Mioara-Ștefania
Școala Gimnazială Nr. 6 „Nicolae Titulescu”, Constanța

Metoda Fishbowl numită şi tehnica acvariului sau metoda interacţiunii observate este o strategie didactică interactivă bazată pe învăţarea prin colaborare.
Prin intermediul acestei metode elevii sunt puşi alternativ în dublă ipostază: pe de-o parte participanţi activi la o dezbatere, pe de altă parte, observatori ai interacţiunilor care se produc.
Această metodă poate fi folosită în cadrul diferitelor discipline de studiu, însă ne vom opri atenţia asupra modului în care poate fi aplicată la orele de istorie. În cadrul lecţiilor de istorie elevii sunt puşi în situaţia de a discuta, de a explica, de a analiza, de a observa sau de a sintetiza anumite evenimente, procese istorice, situaţii, probleme, etc.
Să luăm ca exemplu lecţia Războiul pentru întregirea naţională (1916-1918)- clasa a VIII-a.

Înainte de intrarea elevilor în clasă scaunele sunt aşezate în două cercuri concentrice. Se vor alcătui grupurile de participanţi prin libera alegere de către elevi a scaunului pe care doresc să se aşeze. Elevii aflaţi în cercul din interior vor constitui grupul de discuţie, ei fiind cei ce vor dezbate problema cu voce tare, iar cei plasaţi în cercul din exterior vor reprezenta grupul de observatori. Se prezintă elevilor sarcinile de lucru şi regulile de urmat ( susţinerea unei idei trebuie obligatoriu argumentată; acordul cu alt vorbitor se susţine tot cu argumente concrete şi suficiente; exprimarea dezacordului presupune respectarea aceleiaşi condiţii ). Elevii din cercul interior vor dezbate o problemă controversată timp de 8-10 minute ( De ce România s-a declarat neutră în anul 1914? ). Elevii din grupul de observatori vor primi fişe/protocoale de observare în care vor înregistra date privind relaţiile dezvoltate în cadrul grupului de discuţie, contribuţia fiecărui elev din cercul interior la dezbatere, consensul sau conflictele generate de subiectul analizat, reacţiile participanţilor la discuţie. Urmează dezbaterea de către grupul din interior a temei propuse, respectiv observarea şi înregistrarea opiniilor şi atitudinilor constatate de către grupul din exterior în fişa de observare primite. Elevii din cercul exterior vor prezenta datele înregistrate în fişa de observare. După expirarea timpului se inversează rolurile, elevii din cercul interior trec în cel exterior şi invers. Se lansează o altă idee controversată pe care elevii din cercul interior trebuie să o dezbată, tot timp de 8-10 minute ( De ce România a aderat în anul 1883 la Puterile Centrale? ), iar cei din cercul exterior să o observe. În cadrul lecţiei pot fi dezbătute şi alte probleme ca de exemplu: De ce România a intrat în război de partea Antantei deşi ea aderase încă din 1883 la Puterile Centrale? sau Ce avantaje şi dezavantaje prezintă participarea României la Primul Război Mondial? etc..
În cadrul acestei metode, cadrul didactic îşi va asuma diferite roluri: observator, ghid, consultant, suporter, reporter, coordonator, etc..
Aplicarea metodei la clasă presupune o serie de avantaje, dar şi de dezavantaje. Dintre avantaje amintim: dezvoltarea capacităţii de colaborare, dezvoltarea gândirii critice, dezvoltarea competenţelor de comunicare, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învăţare, consolidarea încrederii în propriile forţe, dezvoltarea capacităţii de negociere, etc.. Ca şi dezavantaje amintim: abordarea superficială a materialului de studiu, înţelegerea şi însuşirea greşită a unor idei, concepte, apariţia unor conflicte între membrii grupurilor, crearea unui climat educaţional caracterizat printr-o aparentă dezordine.