Metoda brainstormingului în receptarea textelor literare


Autor: prof. Elena Cioranu
Colegiul Economic „Ion Ghica”, Brăila

Brainstormingul este o metodă care ajută la crearea unor idei şi concepte creative şi inovatoare. Pentru un brainstorming eficient, inhibiţiile şi criticile suspendate vor fi puse de-o parte. Astfel exprimarea va deveni liberă şi participanţii la un proces de brainstorming îşi vor spune ideile şi părerile fără teama de a fi respinşi sau criticaţi. Un brainstorming durează în jur de o jumătate de oră şi participă în medie 10 elevi sau grupuri de minim 10 elevi. Se expune un concept, o idee sau o problemă şi fiecare îşi spune părerea despre cele expuse şi absolut tot ceea ce le trece prin minte, inclusiv idei comice sau inaplicabile. O variantă a brainstormingului este brainwritingul.
O sesiune de brainstorming bine dirijată dă fiecăruia ocazia de a participa la dezbateri şi se poate dovedi o acţiune foarte constructivă.
Se recomandă 7 reguli pe care elevii le vor respecta în scopul unei şedinţe reuşite de brainstorming:
1. Nu judecaţi ideile celorlalţi – cea mai importantă regulă.
2. Încurajaţi ideile nebuneşti sau exagerate.
3. Căutaţi cantitate, nu calitate în acest punct.
4. Notaţi tot.
5. Fiecare elev este la fel de important.
6. Naşteţi idei din idei.
7. Nu vă fie frică de exprimare
Specificitatea brainstormingului ar ţine, mai ales, de aspectul tactic al desfăşurării dialogului cu elevii, şi anume, de tactica amânării evaluării răspunsurilor, pentru a stimula spontaneitatea evoluţiei gândirii. Brainstormingul poate fi utilizat în anumite momente ale procesului receptării operei literare, pentru a incita spontaneitatea actului receptării estetice, adică pentru a favoriza emiterea reacţiilor intime afectiv-intelective ale elevilor, în contact cu unul din aspectele structurale ale operei. În niciun caz nu poate fi vorba de realizarea întregului proces de receptare a unei opere literare prin utilizarea exclusivă a acestei aşa-zise metode didactice, prin simplul motiv că procesul didactic al receptării estetice nu trebuie lăsat pradă improvizaţiilor. Tactica brainstorming se recomandă pentru a implica disponibilităţile receptive ale elevilor în universul operei, pentru a-i pune pe elevi să-şi exprime, spontan şi deschis, impresiile, asociaţiile de idei, prezumţiile cognitive.
De pildă, în procesul receptării specificităţii artistice a romanului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, proces conceput ca o activitate de implicare a sensibilităţii şi gândirii elevilor în universul romanului psihologic interbelic şi rezolvat didactic prin alternarea unor metode şi procedee, cum sunt lectura expresivă, problematizarea, descoperirea, explicaţia, conversaţia, se poate folosi la un moment dat, brainstormingul, punând elevilor întrebarea: ce semnificaţii se pot da următoarei teorii a personajului principal al romanului, Ştefan Gheorghidiu: „…cei care se iubesc au drept de viaţă şi de moarte unul aspra celuilalt…”. Este sigur că întrebarea va pricinui efervescenţă creatoare în creierul elevilor, citatul implicând valenţe ambigue. Elevii trebuie lăsaţi să-şi expună ideile, chiar dacă unele pot părea aberante. Evaluarea lor, care nu trebuie amânată prea mult, poate fi făcută de profesor sau tot de elevi prin conversaţie. (fragment)