Studiu de specialitate – Estimatorul Horvitz-Thompson


Autor: prof. Diaconu Maria-Crina
 Liceul Tehnologic “Duiliu Zamfirescu” Dragalina, jud. Călăraşi 

Punctul de plecare al oricărui sondaj statistic este lista populaţiei ce va fi reprezentată în sondaj. Lista reprezintă elementul esenţial pentru construcţia eşantionului.Ea trebuie să fie clară, actualizată, accesibilă, deci se definesc astfel mai multe tipuri de populaţie. Populaţia simplă este formată din unităţile Untitled , care sunt direct accesibile, fără vreo structură specificată şi pentru care dispunem de o listă completă. Populaţia în sine este neinteresantă din punct de vedere practic. Ceea ce interesează sunt anumite caracteristici care descriu proprietăţile sau comportamentul unităţilor populaţiei. Caracteristicile pot fi cantitative sau calitative.       

Statisticianul, prin modul de construcţie al eşantionului şi prin tipul de estimator folosit doreşte să obţină o precizie cât mai bună la un cost cât mai mic. Construcţia eşantioanelor aleatoare se face în baza unei scheme probabilistice, care va înzestra mulţimea eşantioanelor  cu o structură de câmp de probabilitate. Estimatorii vor fi funcţii definite pe acest câmp de probabilitate, deci vom putea calcula medii, dispersii, covariante, corelaţii pentru estimatorii construiţi.

În general, în procedeele de selecţie, unităţile populaţiei au aceeaşi probabilitate de a fi incluse în eşantion, pentru că nu există unităţi “preferate”. Uneori însa, natura unităţilor populaţiei ne impune o diferenţiere între ele- la momentul formarii eşantionului. (fragment)