Studiu de specialitate – Rolul profesorului de matematică


Autor: prof. Păun Meda Elena
Liceul Teoretic Bechet

,, Matematica va fi limba latină a viitorului, obligatorie pentru toți oamenii de știință. Tocmai pentru că matematica permite accelerarea maximă a circulației ideilor științifice’’. (Grigore C. Moisil)

Profesia de dascăl este una vocațională întrucât acesta ne îndrumă în a acumula experiențe, cunoștințe, a modela gândirea, a dezvolta personalitatea elevului oferind exemple de viață și criterii de valoare morală. Profesorul de matematică trebuie să aibă răbdare pentru a-i face pe copii să îndrăgească această materie în scopul descifrării tainelor acesteia. Profesorul de gimnaziu are menirea dificilă de a traspune noțiuni într-un limbaj accesibil vârstei fără a renunța la rigoarea matematică, pe când cel de liceu trebuie să creeze motivații puternice, să pună accentul pe caracterul interdisciplinar al matematicii, să încurajeze căutarea și cercetarea.

Pentru eficientizarea lecțiilor de matematică se urmărește formarea de deprinderi, aptitudini, plasând elevul în centrul acțiunilor și punând accent pe formarea sa, prin descoperirea personală a informațiilor. Crearea unui mediu stimulativ pentru învățare și participarea elevilor la lecții impune cunoașterea și exersarea strategiilor bazate pe interactivitate. Pentru a putea rezolva problemele legate de practică, profesorul de matematică le transformă în probleme generale, abstracte, trebuind să găsească argumentarea la nivelul de cunoștințe a noțiunilor predate și să facă conexiuni care se impun cu celelalte discipline.

La matematică, orice raționament, orice rezolvare de probleme constituie în același timp și o manifestare a creativității gândirii. În scopul cultivării gândirii și imaginației elevilor în activitățile matematice, profesorul de matematică trebuie să folosească procedee variate precum:

-completarea unor enunțuri lacunare, a unor date care lipsesc din problemă

-completarea întrebării sau modificarea acesteia

-complicarea problemei prin introducerea de noi date

-rezolvarea unor probleme prin două  sau mai multe procedee

-alegerea celei mai simple și mai economicoase căi de rezolvare

-transformarea problemelor compuse în exerciții, încât ordinea operațiilor să fie în succesiunea judecăților și a relațiilor corespunzătoare conținutului problemei. (fragment)