Eficacitatea activităţii în şcoală


Autor: prof.  Carmen Daniela Ionescu
Liceul Tehnologic ,,Costin D. Neniţescu Buzău

 1. Definirea eficacităţii activităţii în instituţia şcolară

Definirea conceptului de eficacitate şcolară implică raportarea la criterii bine definite în raport cu fiecare dintre nivelurile la care funcţionează o instituţie şcolară şi, în ultimă instanţă, este nuanţat de raportarea la fiecare unitate şcolară în parte.

Definirea eficacităţii şcolare este dependentă de o serie de factori:

  • eşantionul de şcoli evaluate (categoriile pe care le reprezintă acestea);
  • stabilirea rezultatelor la nivelul elevilor şi la nivelul şcolii ca instituţie, care sunt luate în considerare drept criterii de analiză. Numărul şi reprezentativitatea lor pentru fenomenul şcolar în ansamblul lui sunt aspecte importante în definirea eficacităţii; a lua în calcul doar un număr de ,,ieşiri” nu poate determina concluzii valide;
  • gradul de adecvare dintre finalităţile formulate de către şcolile implicate în eşantion, pentru a se realiza comparaţii corecte ale calităţii ieşirilor în raport cu finalităţi de acelaşi tip, în unităţi şcolare care au bază de pornire relativ asemănătoare;
  • metodologia de lucru: focalizarea pe valoarea adăugată la nivelul competenţelor elevilor presupune o definire a acesteia, ca aşteptare în urma derulării unui proces educaţional; ea presupune măsurări bazate pe tehnici statistice bine alese şi utilizate unitar la nivelul întregului eşantion de unităţi şcolare, de-a lungul întregii perioade de investigare;
  • timpul acordat investigării: se recomandă abordări longitudinale, care au în vedere mai multe generaţii, considerându-se că investigaţiile sincronice nu oferă aceleaşi date privind manifestările invariabile în timp.

Acestor factori li s-au adăugat, în baza cercetărilor ulterioare, alţii care aduc un plus de semnificaţie din perspectiva creşterii calităţii activităţii şcolare, denumiţi,,factori de proces”:

  • sentimentul progresului în conducere (viziunea procesuală a acesteia, cu tendinţa de creştere calitativă); el ţine în mare măsură de mentalitatea celor ce conduc şi de calitatea structurii lor de personalitate;
  • un sistem de valori cu rol de direcţionare, care se reflectă în consensul faţă de aşteptările înalte, în formularea obiectivelor generale ale şcolii, în conturarea viziunii membrilor organizaţiei şi în formularea misiunii acesteia;
  • planificarea realizată prin colaborare, ca bază a unei implementări armonioase şi eficace; acest factor implică şi colaborarea cu comunitatea locală şi cu structurile manageriale supraordonate unităţii şcolare. (fragment)