Utilizarea metodelor interactive de grup în activitățile de povestire


Autor: ed. Djogolea Maria
Grădinița cu PP ,,Micul Prinț” Baia Mare, jud. Maramureș

Prin metodele interactive de grup, copiii îşi exersează capacitatea de a selecta, de a combina şi de a învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. Efortul copiilor trebuie să fie unul intelectual, de exersare a proceselor psihice de cunoaştere. Metodele interactive de grup stimulează creativitatea, comunicarea, activitatea tuturor copiilor şi formarea de capacităţi ca: spiritul critic, independenţa în gândire şi acţiune, găsirea unor idei creative îndrăzneţe de rezolvare a sarcinilor de învăţare.
Prin intermediul metodelor interactive de grup, noi, dascălii încercăm să mobilizăm structurile cognitive şi operatorii ale copiilor transformându-i în coparticipanţi ai propriei formări.
O metodă nu este bună sau rea în sine, ci prin raportarea ei la situaţia didactică respectivă, criteriul oportunităţii sau adecvării la o anumită realitate fiind cel care o poate face mai mult sau mai putin eficientă. În acelaşi timp, nu numai adecvarea externă constituie un indicator al pertinenţei metodei, ci şi congruenţa secvenţelor care o compun (respectiv a procedeelor didactice), precum şi alternanţa, succesivitatea artificiilor metodologice, calitatea coordonarii şi articulării între metode, între un procedeu şi o metodă.
În cele ce urmează exemplific câteva metode interactive de grup care contribuie la dezvoltarea capacităţii de comunicare orală.
Pentru povestea ,,Fata babei şi fata moşneagului” de Ion Creangă s-au folosit metodele Diagrama Wenn şi Cvintetul.

 Diagrama Wenn
Se aplică cu eficienţă maximă în lecţiile de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor sau pentru restructurarea ideilor extrase dintr-o poveste.
Pentru Diagrama Wenn se pregătesc coli cartonate pe care sunt realizate diagramele. Se împart copiii în două grupuri şi se stabilesc sarcinile de lucru. Fiecare grup completează diagrama- în cercul verde vor aşeza siluete, imagini care scot în evidenţă trăsăturile personajului pozitiv (fata moşneagului), iar în cercul roşu vor aşeza siluete, imagini care definesc trăsăturile personajului negativ (fata babei). În spaţiul galben care intersectează cele două cercuri vor aşeza imagini, desene
care ilustrează asemănări între personajul pozitiv şi negativ. (fragment)