Studiu de specialitate: Tendințe privind dezvoltarea structurilor tricotate din bătătură


Autor: prof. Doina Andrei
Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficiențe Auditive Buzău

1. Elemente generale
Suprafeţele textile sunt destinate, în principal, confecţionării articolelor de îmbrăcăminte, pentru a asigura funcţiile: de protecţie împotriva unor factori externi, de confort, de creare şi receptare a frumosului. Articolele de îmbrăcăminte alături de cele decorative, uz-casnic constituie domeniul clasic, tradiţional de utilizare a suprafeţelor textile.
Odată cu dezvoltarea ramurilor activităţii umane, din considerente de ordin economic (cheltuieli reduse, eforturi minime) şi din motive de funcţionalitate optimă (capacitatea unor sisteme fizice de a corespunde cât mai bine unor cerinţe), materialele textile şi-au găsit utilizare în multe alte sectoare, determinând domeniul tehnic, neconvenţional de utilizare.
Astăzi, se poate afirma că materialele textile sunt folosite cu succes aproape în toate compartimentele activităţii umane: industrie, agricultură, armată, medicină, sport, timp liber etc. Acest lucru a fost posibil datorită diversităţii formelor lor de prezentare, a masei specifice reduse în comparaţie cu alte materiale, a posibilităţilor de dirijare a proprietăţilor. Zilnic, sunt găsite noi aplicaţii, cu un raport satisfăcător preţ/producţie, textilele înlocuind materialele tradiţionale, costisitoare, greu de realizat din punct de vedere tehnic, depăşite moral.
2. Analiza direcţiilor de dezvoltare a structurilor tricotate din bătătură
În domeniul producerii tricoturilor, pe plan mondial se remarcă realizări deosebite privind concepţia maşinilor de tricotat, dotate cu echipamente de programare şi automatizare, ceea ce a permis, pe lângă o creştere importantă a performanţelor utilajelor şi o diversitate nebănuită a structurilor, cu depăşirea domeniilor clasice de utilizare, realizându-se o gamă foarte largă de articole tricotate pentru domenii greu de imaginat în trecut.
Astfel, structurile tricotate pe direcţie transversală au cunoscut o dezvoltare deosebită şi s-au impus, comparativ cu celelalte materiale textile, datorită avantajelor oferite; în acest sens se exemplifică producerea ciorapilor (pentru femei, bărbaţi şi copii) care sunt în exclusivitate produse tricotate.
Din multitudinea structurilor tricotate, unele s-au extins la scară industrială, devenind cunoscute sub diferite denumiri comerciale. Este de menţionat faptul că nu există unitate în denumirea structurilor, a termenilor de specialitate, a criteriilor de clasificare, a metodologiei de proiectare. Lipsa unităţii creează probleme de comunicare între specialişti.

În ceea ce priveşte structura, inconvenientul este eliminat dacă se folosesc metodele de reprezentare grafică a tricoturilor.
Ca o trăsătură majoră a producţiei materiale şi în special a celei textile se remarcă atenţia deosebită acordată calităţii produselor, problema consumurilor (altădată prioritară) ocupând un loc secundar.
Din informaţiile oferite de literatura de specialitate, din analiza comparativă a producţiei de articole tricotate pe direcţie transversală, şi în baza ultimelor realizări ale firmelor constructoare de utilaj, se pot contura următoarele direcţii de dezvoltare a structurilor tricotate din bătătură:
obţinerea unor efecte de dispunere sau desen şi în cazul legăturilor de bază sau derivate, prin alegerea raportului de lucru al acelor, sau prin realizarea de ochiuri de diferite dimensiuni;
extinderea utilizării legăturilor lincs cu desene lincs, în scopul obţinerii unor efecte de relief (specifice dispunerii libere a zonelor cu ochiuri de aspect diferit), a unor efecte similare modificărilor de evoluţie (desene tip torsadă, tip aran), sau conturarea altor desene;
realizarea de tricoturi cu ochiuri reţinute sau duble de indici mici şi distribuţie uniformă în scopul dirijării proprietăţilor;
valorificarea efectului de relief, prin realizarea de ochiuri reţinute de indici foarte mari (cum ar fi i = 20); (fragment)