Studiu de specialitate Compunerile școlare – forme eficiente de stimulare a creativității elevilor


Autor: prof. înv. primar Buda Voichița
Liceul cu Program Sportiv Baia Mare, jud. Maramureș

Ca şi în cazul învăţării cititului şi scrisului, capacitatea de a se exprima a elevilor se formează şi se dezvoltă prin punerea sistematică a acestora în situaţia de a exersa într-un fel sau altul vorbirea. Stimularea posibilităţii de verbalizare la toţi elevii, în special la cei cu greutăţi în exprimare prin reflectarea experienţei personale în forme cât mai variate şi atractive este o sarcină majoră. Cunoştinţele dobândite la celelalte obiecte de învăţământ, trebuie să se constituie într-o rezervă la care să se apeleze cu uşurinţă de câte ori acest lucru este oportun.
Imaginaţia creatoare se manifestă şi în produsele activităţilor creative concretizate în compuneri, rezolvări de probleme, desene, picturi, lucrări practice, etc.
În cadrul orelor de limba şi literatură română, am propus rezolvarea unor exerciţii care dezvoltă actul creativ, cum ar fi:
ocrearea unei povestiri
oversuri pe baza unor cuvinte
oalcătuire de texte pe baza unor benzi desenate
ocrearea de cuvinte pornind de la o silabă
oschimbarea finalului unei opere
oemiterea unei păreri despre o atitudine, acţiune
ocrearea unui personaj cu trăsături opuse, altele decât cele aflate în anumite texte
Pentru familiarizarea elevilor cu compunerea scrisă, am utilizat mai des comunicări scrise după un plan dat. Modalitatea aceasta de lucru implică ordonare şi clasificare în dezvoltarea ideilor conţinute în plan.
Comunicările scrise pe baza unor materiale de sprijin pun bazele însuşirii tehnicii de elaborare a compunerilor şi urmăresc îmbogăţirea exprimării orale şi scrise a elevilor. Pentru ca fiecare elev să redacteze într-un mod personal compunerea, este bine să se folosească într-o măsură cât mai mare materialul de sprijin.
Comunicările scrise create cu ajutorul ilustraţiilor, desenelor, generează o atmosferă benefică în planul dezvoltării inventivităţii şi originalităţii elevilor. Eliberaţi de povara reproducerii fidele a conţinutului unei povestiri, elevii încep să ,,ţeasă” situaţii narative din cele mai neaşteptate, căutând să evidenţieze puterea de a imagina. În acelaşi timp, acest tip de comunicare scrisă are un caracter formativ, orientându-i pe elevi şi asupra tehnicii de redactare, alegerea celor mai potrivite expresii, coerenţa şi claritatea exprimării, legătura între compartimente (introducere, cuprinsul şi încheierea).
Abordând acest mod de lucru, orele primesc o densitate sporită, deoarece elevii se angajează cu mare plăcere, mai ales atunci când sunt puşi în situaţia de a-şi lăsa imaginaţia ,,să zboare”. (fragment)