Studiu de specialitate: Cercetări privind direcțiile de perfecționare a mașinilor de tricotat din urzeală


Autor: prof. Păscăluță Filofteia-Carmen
Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficiențe Auditive Buzău

1. Elemente generale
Tricoturile din urzeală se produc în general sub formă plană şi numai pentru anumite destinaţii şi sub alte forme (tubulare, plane, stratificate). Tricoturile produse pe aceste maşini pot avea destinaţii multiple: articole de îmbrăcăminte (îmbrăcăminte exterioară, lenjerie, corsetărie), decoraţii interioare (perdele, draperii, pluşuri şi stofe pentru mobilă, mochete), articole tehnice (plase cu diferite destinaţii, filtre, geotextile, construcţii), articole medicale (proteze vasculare, pansamente, bandaje), articole sport şi plajă (costume sport, de baie, pălării, încălţăminte).
Varietatea domeniilor de utilizare a tricoturilor produse pe aceste maşini se bazează şi pe posibilitatea de prelucrare a unei game largi de materii prime: fire de bumbac sau tip bumbac, fire de lână sau tip lână, fire artificiale (viscoză, acetat), fire sintetice de tip: poliamidă, poliester, poliacril, poliuretan.
Dintre avantajele oferite de tehnologia tricotării din urzeală se menţionează:
prelucrarea fără dificultate a unei game largi de fire, din punct de vedere al fineţii şi naturii acestora;

posibilitatea tricotării pe diferite lăţimi, fără reducerea vitezei de tricotare, datorită principiului obţinerii simultane a ochiurilor dintr-un rând;
dirijarea proprietăţilor tricoturilor (elasticitate, rezistenţă) în funcţie de destinaţie, prin introducerea firelor de bătătură şi/sau urzeală pe anumite direcţii şi valorificarea superioară a proprietăţilor firelor;
posibilitatea obţinerii unei mari diversităţi a structurii şi aspectului tricoturilor;
obţinerea unor suprafeţe tricotate de grosimi diferite, ceea ce conduce la forme spaţiale diverse ale tricoturilor;
tehnologia este nepoluantă.
2. Analiza direcţiilor de dezvoltare a maşinilor de tricotat din urzeală:
Firmele constructoare de maşini au perfecţionat maşinile etapuizat, însă, în timp, s-au conturat câteva direcţii de perfecţionare, care se prezintă în continuare.
a. Modificarea caracteristicilor tehnice ale maşinilor pentru:
 creşterea vitezei de tricotare: o perioadă îndelungată, în ideea unei productivităţi ridicate, firmele constructoare şi-au îndreptat atenţia în special asupra vitezei de lucru a utilajelor. În prezent, datorită perfecţionărilor constructive aduse maşinilor, vitezele de tricotare ating, la maşini rapide, valori de 3300 rânduri/min, iar la maşini Raşel, valori de până la 1900 rânduri/min;
 creşterea fineţii maşinilor, a fost impusă de dezvoltarea explozivă a gamei de materii prime şi de necesitatea satisfacerii noilor cerinţe ale pieţii privind fineţea ridicată şi masa redusă a tricoturilor. Fineţea actuală a maşinilor rapide este de 44 ace/ţol, iar a maşinilor Raşel de 35 ace/ţol;
 creşterea lăţimii fonturilor s-a manifestat în special la maşinile moderne pentru perdele, şi la cele destinate producerii tricoturilor pentru articole tehnice, ajungându-se la valori de 250 ţoli.
b. Perfecţionarea organelor de formare a ochiurilor. Implementarea acelor cu zăvor a constituit o mare realizare şi a permis creşterea substanţială a vitezei de lucru, în special la maşinile rapide. Utilizarea lor a fost extinsă şi la maşinile Raşel, acele fiind modificate corespunzător pentru maşinile cu număr mare de pasete. Perfecţionările au continuat, în prezent maşinile rapide, în funcţie de destinaţie (maşini de mare productivitate sau de mare flexibilitate), fiind dotate cu ace cu zăvor care au cursă diferită la închidere (,,short – lift compound needle” – ace care au cursă scurtă la închidere şi ,,medium – lift compound needle” – ace care au o cursă medie la închidere). (fragment)