Curiozități din viața și gândirea filosofilor antici


Autor: prof. Diana Loghin
Liceul ,,Ștefan Procopiu” Vaslui

Ştiaţi că Thales din Milet, considerat unul din cei Şapte Înţelepţi, era cunoscător în astronomie? El a prezis eclipsa de soare din 28 mai 585 î. Hr. şi a prevăzut un an bun şi o recoltă de măsline bogată, astfel că, într-o iarnă, împrumutându-se, probabil de la tatăl său, care era un negustor avut, a cumpărat toate teascurile de ulei de măsline. În toamna care a urmat el a putut să impună clienţilor preţurile pe care le voia şi astfel a strâns o avere frumuşică şi s-a consacrat apoi pe deplin studiilor.
La întrebarea în ce constă, pentru un om virtuos, dreptatea, a dat următoarea replică: ”Să nu faci altora ceea ce nu vrei să ţi se facă ţie”.
Ştiaţi că lui Pitagora din Samos (cc. 570 – 500 î. Hr.) i se atribuie meritul de a fi descoperit că Luceafărul de dimineaţă şi Luceafărul de seară sunt unul şi acelaşi corp ceresc (cunoscut sub numele de planeta Venus)?
În centrul sistemului lui Heraclit din Efes (cca 535 – 480 î. Hr.) stă schimbarea. El a fost supranumit ,,Heraclit obscurul” datorită faptului că stilul scrierilor sale erau greu de înţeles şi pentru că şi-a părăsit cetatea, Efesul, lucru de neînţeles pentru compatrioţii săi.
Socrate (cca 470 – 399 î. Hr.) a fost fiul unei moaşe şi al unui sculptor. El se vedea asemenea mamei sale, ajutându-i pe oameni să ajungă la adevăr prin propriile eforturi.
Ştiaţi că numele real al lui Platon (427-347 î. Hr.) a fost Aristocles? Platon reprezintă o poreclă pe care a primit-o din cauza frunţii sale late şi a umerilor săi laţi.
Diogene din Sinope (sec. IV î. Hr.), acest ,,cetăţean al lumii”, cum el însuşi se considera, umbla ziua-n amiaza mare cu o lampă în mână, spunând ,,Caut un om”. El a fost cel mai mare discipol al lui Antistene dar purta desagă, toiag şi manta de cerşetor şi, rămas fără casă la un moment dat, îşi improvizează o locuinţă într-un butoi. Diogene a conceput un ,,stat al lumii” fără legi şi fiindcă trăia asemenea câinilor (Kyon), doctrina sa va purta mai târziu numele de cinism.
Întâlnirile cu Alexandru cel Mare
“Eu sunt Alexandru, marele rege.”
“Şi eu sunt Diogene, câinele.”
“Diogene, cere-mi orice vrei tu!”
“Bine: dă-te la o parte, că-mi iei soarele.” (fragment)