Modernizarea evaluării – o necesitate în contextul reformei din învăţământ


Autor: prof. ing. Omer S. Sevinci
Colegiul Tehnic de Marină “A.I.Cuza”- Constanţa

         Într-o perioadă de tranziţie accelerată tendinţele înnoitoare se manifestă, cum este firesc şi în domeniul evaluării. Încă de la început ar trebui subliniate trei idei importante, care vor reprezenta caracteristici ale procesului de învăţământ în anii următori:

1.     Importanţa şi necesitatea realizării unei evaluări pertinente care au devenit atât de evidente, încât se vorbeşte tot mai mult despre „ învăţarea asistată de evaluare”. Impactul pe care evaluarea îl va avea asupra proiectării şi realizării procesului didactic poate fi comparat cu cel produs de introducerea calculatorului în şcoală şi care a  condus la sintagma „învăţarea asistată pe calculator”.

2.     A doua idee cu valoare de concluzie se referă la faptul că specialişti de prestigiu în domeniu apreciază că primele decenii ale acestui secol vor fi marcate de căutări privind realizarea unei evaluări juste, cât mai corectă ştiinţific şi echitabilă din punct de vedere moral. Se apreciază că dominanta preocupărilor din învăţământ va fi reprezentată de evaluare, ca direcţie prioritară a teoriei şi practicii educaţionale.

3.     Procesul de modernizare a evaluării se continuă  într-un ritm rapid, cel puţin la nivel teoretic. Drumul parcurs este jalonat de concepţiile care s-au succedat în domeniul evaluării şi care pot fi dispuse astfel:

–  evaluarea comparativă, a cărei funcţie principală era de a ierarhiza elevii după  nivelul lor de reuşită, raportându-i unii la alţii;

–  evaluarea prin obiective sau criterială, ce are ca scop furnizarea de informaţii funcţionale, clasând elevii în raport cu atingerea obiectivelor şi oferind soluţii de ameliorare;

–  evaluarea colectivă, care propune o nouă paradigmă, nu numai decizională ci şi informaţională. Ea are ca scop oferirea de informaţii suplimentare elevului în funcţie de dificultăţile constatate pentru a-i facilita învăţarea;

– evaluarea conştientizată, este cea de-a patra concepţie. Aceasta corespunde unui demers pedagogic, care privilegiază participarea activă şi autonomia elevului, furnizându-i repere explicite, în scopul de a lua în mâini propria transformare, fiind conştient de propriile dificultăţi. Aceasta mişcare trebuie însoţită şi de o modificare fundamentală de mentalitate; (fragment)