Studiu de specialitate – Tranzitivitate prin complement direct


Autor: prof. Crina Sălnicean
Colegiul Tehnic”Aurel Vlaicu”, Baia Mare

Aspecte definitorii:

Conform noii gramatici, GALR 2005/2008, complementul (obiectul) direct funcţionează în grupul verbal şi, uneori, în cel interjecţional, ca termen subordonat în cadrul unei relaţii de dependenţă faţă de centrul grupului şi se realizează, în forma sa prototipică, printr-un nominal în cazul acuzativ ( Elevul mănâncă un măr., O chem pe mama., felicită., Copilul aruncă ceva., I-am întâlnit pe amândoi.) care exprimă Pacientul.

Caracteristici sintactice :

Gramatica nouă consideră funcţia de complement direct o funcţie actanţială, impusă de un verb obligatoriu tranzitiv, care cere complement direct. Verbul tranzitiv impune nominalului selectat ca termen subordonat restricţii de formă (acuzativul neprepoziţional sau marcat prin prepoziţia pe) şi îi atribuie anumite roluri tematice.

În ceea ce priveşte regentul acestei poziţii sintactice, în mod curent, complementul direct funcţionează în construcţii cu verbe bivalente şi trivalente. Foarte rar, complementul direct se combină cu un verb fără subiect: ninge., plouă.

Verbul tranzitiv bivalent se construieşte simultan cu doi actanţi diferiţi, unul în poziţia de complement direct, celălalt, de subiect (poziţie frecventă: Copilul citeşte o carte.)

Clasa de verbe trivalente se caracterizează prin capacitatea combinării cu trei actanţi care ocupă poziţii sintactice diferite:

[S + ci + cd: Prietena mea îmi trimite o scrisoare.

[S + cd + ci]: Elevul a cerut informaţii profesorului.

[S+ cd + cprep.]: El a primit o scrisoare de la prietenul lui.

[S + cd + csec.]: Profesorul (îl) ascultă pe elev lecţia.

Caracteristicile gramaticale care deosebesc complementul direct de alte poziţii sintactice, după noua gramatică sunt:           

                        a. realizarea printr-o formă neaccentuată (clitică) de pronume personal în acuzativ: Mănânc fructe. Le mănânc.

b. dubla exprimare, prin clitic (care reia sau anticipă nominalul) şi printr-o formă pronominală personală prepoziţională accentuată sau prin forma substantivală / pronominală de pronume nonpersonal cu prepoziţie:       Te văd pe tine.

                                    O văd pe Maria / pe profesoară.

c. ocurenţa în structuri pasivizabile, cu schimbarea calităţii de complement direct în subiect: Profesorul a scris o carte.Cartea a fost scrisă de profesor. (fragment)