Studiu de specialitate – De ce se face matematica?


Autor: prof. Meva Bilghi 
Liceul Tehnologic “Virgil Madgearu” Constanta 

Iată o întrebare pe care probabil oamenii şi-o pun cu diferite scopuri. Singurii care nu-şi pun această întrebare sunt cei care fac matematica. Ei încearcă doar să răspundă la întrebare ‘atunci când li se pune. O atitudine posibilă sicea mai comodă pesemne faţa de matematica este indiferenţă. Nu cere fonduri nici pentru susţinere nici pentru combatere şi mai mult nu cere profesionişti în arta de a demonstră că ceva este extreme de util sau periculos de util. Faptul că se face matematica este un lucru mai presus de orice dubiu. Este foarte greu astăzi să se facă o distincţie absolută între matematica pură (sau teoretică) şi aplicată. Domenii ale matematicii care păreau intangibile la presiunea unor necesităţi practice,au coborât în lumea reală a fenomenelor fizice, chimice, sau în vâltoarea unor procese tehnologice. În acelaşi timp, ramuri de matematica născute efectiv din practică au devenit teribil de teoretizate,manevrând o cantitate impresionantă de instrumente şi idei de matematica pură. E cazul , de exemplu al teoriei probabilităţilor ,statisticii matematice, combinatoricii etc. Alături de această matematica,pe care din obişnuinţă o numim superioară, există un impresionant corp de cunoştinţe matematice care formează aşa-zisă matematica elementară. Este această matematica necesară? Probabil că un cor de glasuri ar strigă la unison: fără de îndoială că da. Motivele acestei unanimităţi pot fi diferite. Spiritele pragmatice  pot aruncă următorul argument:de vreme ce această matematica intervine cu deosebire că prag de trecut la diferite concursuri,în calea carierei noastre, n-avem ce face,trebuie să ne obişnuim cu această matematica. Alţii pot argumenta  mai serios, arătând nebănuitele aplicaţii ale acestor cunoştinţe de matematica în domenii foarte diverse:geometria sintetică în teoria mecanismelor plane, teoria numerelor în proiectarea roţilor dinţate şi în proiectarea statistică a experimentelor industriale, teoria funcţiilor reale la descrierea unor fenomene fizico-chimice,că să nu mai vorbim de trigonometria plană în topografie şi geodezie. Teoria  matricilor care pe vremea lui Cramer era mai mult că sigur matematica superioară e astăzi în mod necesar mânuită de inginerii din domeniul electrotehnicii că un bun de fiecare zi. Cel mai la îndemână argument este acela că însăşi în România matricile şi determinanţii ocupă un întreg manual pentru învăţământul liceal. Algebră,trigonometria şi elementele de analiză matematica sunt cele mai uzuale şi mai productive instrumente în cercetarea industrial modernă.Ele conduc frecvent la rezultate de cea mai mare importantă practică.