Studiu de specialitate – Competiţia inteligenței


Autor: prof. Meva Bilghi
Liceul Tehnologic “Virgil Madgearu” Constanta 

    Dintre diferitele forme de concursuri şcolare,olimpiadele  pe obiecte de învăţământ constituie mijloace cu multiple resurse formative,care vin nu numai în sprijinul realizării obiectivelor instrucţiei,ci şi ale celor de natură educative.Nu întâmplător se acordă o importantă deosebită organizării şi desfăşurării olimpiadelor în fiecare an,începând cu etapă pe şcoală . Ca orice formă de întrecere, şi olimpiadele şcolare necesită un anumit număr de participant,un anumit nivel de pregătire şi se finalizează cu anumite rezultate. Dacă privim problemă din perspective orientării profesionale,se ridică anumite cerinţe specific faţa de elementele amintite. Astfel olimpiadele pe obiecte de învăţământ trebuie să constituie nişte baraje selective,care lasă să treacă succesiv pe cei mai buni dintre cei foarte buni.Uneori din dorinţa de a antrena cât mai mulţi participanţi la aceste concursuri,cadrele didactice comit următoarele erori:

a)Mobilizarea fără discernământ a elevilor în vederea participării la concurs,avandu-se în vedere doar atingerea unei cifre impresionant de mare şi nu calitatea pregătirii candidaţilor.Aşa că se ajunge că la fază de masă să fie aduşi elevi slab pregătiţi sau care nu prezintă interes deosebit pentru obiectul respectiv.

b)Din dorinţa de a avea elemente cât mai bine pregătite care să participe la concursurile organizate pentru obiectul pe care îl preda,fiecare profesor pretinde că acelaşi elev foarte bun, să concureze la obiectul lui.Se ajunge că un elev  să fie nevoit să participle la două ,trei concursuri la obiecte diferite.Nu se mai respecta interesele şi aptitudinile speciale ale elevului;acesta fiind şi supraîncărcat cu sarcini ce-I răpesc din timpul pe care ar fi dorit să-l dedice preocupărilor de prim interes. (fragment)