Studiu de caz – Religia şi elevii depresivi


Autor: prof. ȋnv. primar Sandu Sorin-Laurențiu
Școala Gimnazială “Ștefan cel Mare” Dobrovăț, Iași 

Tema studiului  :  Religia şi elevii depresivi

Obiectivele studiului :

1. Identificarea cauzelor familiale care stau la baza dezvoltării unui comportament depresiv

2. Analiza atentă a consecințelor pe care educația religioasă le poate avea asupra sufletului

Ipoteză : Dacă este implicat ȋn activități spiritual-educative, atunci un elev depresiv poate reveni la starea de normalitate psiho-emoțională.

Persoana analizată :   G.A., elevă cu deficiențe la șc. “C.P.”

I. Realizarea studiului de caz

A.  Prezentarea cazului

G. A., de sex feminin, născută la 16 iulie 1988 în Iaşi este primul dintre cei trei copii ai familiei G.E.(tatăl) şi G.M.(mama). Primul domiciliu al familiei a fost în Iaşi, str. Lacului ; mai târziu, în anul 1998, familia incompletă (mama decedase) a vândut apartamentul şi s-a mutat în satul Popeşti, judeţul Iaşi.

Antecedente patologice :  sarcină normală, la termen, cu o greutate de 3000 g ; tratament special pentru distrofie în perioada copilăriei mici (aplicat în centrul de plasament).

●  Istoricul dezvoltării :G.A. a fost crescută într-o familie cu nivel material şi socio-cultural reduse.

                 Ambii părinţi au fost consumatori de alcool, fapt ce a afectat nivelul dezvoltării intelectuale al copilului. Până la vârsta de 5 ani, G. A. a fost crescută în familie alături de celelalte două surori mai mici : G.C.(născută în anul 1990) şi G. G. (născută în anul 1993). După această vârstă (5 ani), fetiţa G. A. împreună cu sora G.C. au fost date de către părinţii naturali în grija statului, la centrul de plasament Budăi. Asistenţa socială specializată şi-a asumat parţial responsabilitatea creşterii şi educării fetei G.A., părinţilor  naturali rămânându-le, în continuare, tutela asupra propriilor copii. Motivul internării lor în centrul de  plasament a fost imposibilitatea de a asigura cele necesare dezvoltării normale a celor doua fetiţe. Părinţii naturali nu aveau servicii, nu prestau activităţi sigure, salarizate şi se aflau într-o situaţie de dificultate financiară şi morală de a-şi exercita în mod optim drepturile şi obligaţiile părinteşti asupra celor trei fete. (…)

B.  Analiza cazului.  

Educaţia religioasă constituie nu doar un proces pedagogic de natură religioasă în care individul îşi găseşte echilibrul şi identitatea umană, ci şi un anumit tip de mentalitate, un fel unic de a trăi. Cu siguranţă, educaţia religioasă poate fi respinsă în multe situaţii, chiar exclusă de anumiţi oameni, dar în astfel de cazuri, cum este cel prezentat, pedagogia creştină trebuie să intervină pe trei direcţii ameliorative:

▪ prevenirea unor astfel de acte printr-o educaţie religioasă susţinută şi continuă ;

▪ redresarea sufletească a victimelor şi integrarea lor socio-afectivă prin activităţi pastoral-misionare ;

▪ consilierea creştină şi integrarea socială a făptaşului.

Adeseori, mijloacele de informare audio-vizuale din ţara noastră semnalează numeroase abuzuri săvârşite de părinţi asupra propriilor copii. Dacă aceştia prezintă, însă, şi anumite tipuri de deficienţe, atunci cazurile devin deosebit de grave.

Cazul petrecut în familia fetei G.A. mi-a atras atenţia, mai ales, din cauza factorilor care au dus la săvârşirea actului de incest. Fapta este, întradevăr, condamnabilă, dar ea necesită o analiză atentă pentru a preveni pe viitor asemenea acte. Mai întâi, trebuie observat că ambii părinţi au fost crescuţi în orfelinate.De multe ori, educaţia în aceste centre se face “la grămadă”,iar copii rămân sub influenţa directă a manifestărilor nonconformiste ale grupului.Tatăl, G.E., a trăit, de asemenea, clipe traumatizante de-a lungul anilor pe care i-a petrecut în orfelinate. El nu a ştiut cum să-şi educe copiii, nu a putut participa în mod consecvent la asigurarea unui trai decent familiei sale. Mama, G.E., era o persoană blândă, supusă, o fire melancolică ce nu a mai rezistat tratamentului indiferent al soţului şi a căzut în patima alcoolului.Îşi iubea copiii, dar nu avea puterea de a-i creşte singură. Atmosfera creată de ambii părinţi este una opusă preceptelor creştine deoarece:

● educaţia religioasă lipseşte cu desăvârşire :

● educaţia, în general, este difuză şi contrazisă de exemplul propriu ;

● părinţii sunt consumatori de alcool şi reprezintă antimodele. (fragment)