Studiu de caz privind gestionarea unei situaţii de criză – inadaptarea şcolară


Autor: înv. Duţă Mihaela
Şcoala Gimnazială Nr.2, structură a Şcolii Gimnaziale Nr.1
Mănăstirea Caşin, Bacău

(…) SUBIECTUL:  P. M., 9 ani, clasa a  II-a

            2.1. PREZENTAREA CAZULUI : Eleva P.M.- Copil de etnie rromă

Problema educativă a elevei P.M. ţine de inadaptarea şcolară, manifestată prin atitudini respingătoare faţă de cerinţele şcolii, prin sfidarea învăţătorului şi a colegilor de clasă. Menţionez că are şi un număr mare de absenţe nemotivate. Din punctul de vedere al dezvoltării intelectuale, eleva are capacităţi reduse de abstractizare şi generalizare în raport cu vârsta. Are o pregătire şcolară precară cu mari lacune în cunoştinţe şi deprinderi acumulate din clasa anterioară, este submotivată pentru învăţătură, aceşti factori explicând în mare parte şi situaţia şcolară foarte slabă. Gradul de maturizare psihică este scăzut, copilul are dificultăţi  de adaptare atât la mediul şcolar cât şi la cel familial.

            2.2. ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI

Lipsa de afecţiune din partea părinţilor, dezinteresul total al acestora faţă de cei trei copii, lipsa supravegherii parentale şi maternale (părinţii  alcoolici, plecaţi la muncă în sat, lipsind zile şi nopţi de lângă copii);  condiţii materiale insuficiente, majoritatea timpului şi-l petrece cerşind de la vecini, lipsind de la şcoală aproape jumătate din anul şcolar 2011-2012, au dus la repetenţie.

           Lipsa motivaţiei de învăţare s-a observat din primele clase şi  are la bază în cea mai mare parte indiferenţa părinţilor faţă de educaţia copiilor în general.

Astfel situaţia şcolară s-a menţinut în zona mediocrităţii spre slab, eleva mulţumindu-se că a promovat clasa.

            2.3. DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE

Maria prezintă dificultăţi de relaţionare deosebit de pronunţate, este o fire introvertită, puţin interesată de comunicare, are numeroase absenţe nemotivate.

            Comportamentul:

– Nu vorbeşte  în clasă decât atunci  cand i se pune în mod direct o întrebare;

– Răspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi  evită să privească în ochi învaţătoarea când i se cereasă răspundă;

– Când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termina niciodată  activitatea, rămânea  liniştită şi nu îşi deranjează  colegii;

– Reacţionează  puţin pozitiv dacă este lăudată, dar se supără foarte tare dacă  este certată fără să mai comunice cu cineva;

– Rămâne  singură în timpul recreaţiilor, ceilalţi o ocolesc,  pentru că de multe ori este nespălată şi prost îmbrăcată.

            Dialog cu eleva:

– Maria pare la prima vedere o fată liniştită care evita să vorbească. După mai multe monologuri ale mele şi laude necontenite Maria a început să povestească întâmplări din viaţa ei.

– ,,Mi-e temă să răspund. Dacă greşesc copiii mă vor striga  Repetenta.”

– ,,Nu vin la şcoală pentru că nu–mi dau voie părinţii. Trebuie să am grijă de casă cât timp ei sunt plecaţi.”     

            Dialog cu mama:

Mama ne spune că Maria refuză să vină la şcoală pentru că, ,,râd copiii de ea pe motiv că a rămas repetentă”.

– Aceasta se scuză că nu se poate ocupa de educaţia copiilor de problemele şcolare ale acestora   din cauza  soţului, care este beţiv şi violent. Tot  ce le duce tatăl aruncă, iar banii toţi îi dă pe băutură.

            Dialog cu tata:

Acesta spune că el stă mult timp plecat şi copiii sunt lăsaţi acasă cu soţia, care după plecarea sa la muncă, pleacă şi ea de acasă, copiii rămânând astfel în grija vecinilor.

– Aceştia le aduc mâncare, le spală hainele, dar ei se joacă şi se murdăresc tot timpul. O acuză vehement pe mama care umblă pe drumuri fără motiv.

            Dialog cu vecinii:

– Toţi ştiu şi regretă posibilităţile acestor copii necăjiţi. Îi acuză pe ambii părinţi. Din vina lor copiii sunt plini de păduchi, lipsiţi de hrană, adesea fură de la vecini ceea ce cred că le este necesar.

            2.4. ANALIZA DATELOR ŞI  STABILIREA IPOTEZEI

            Inadaptarea Mariei  la şcoală a fost repercusiunea comportamentelor greşite ale părinţilor. Dacă ei sunt părăsiţi de părinţi în cine pot avea încredere? Deşi în clasă stătea liniştită în banca sa, acasă, pe la vecini mergea şi le cerea mereu măncare.

Ipoteza: Dacă cunosc cauzele inadaptării şcolare şi factorii determinanţi, şi voi folosi strategii adecvate, atunci Maria  se va adapta atât în colectivul de elevi cât şi  la viaţa şcolară.

           

            2.5. PRECIZAREA OBIECTIVELOR  

Obiective pe termen lung

     O1. – Maria ,  va frecventa regulat toate orele;

     O2. – Sarcinile didactice vor fi terminate în timp util;

     O3. – Va participa la discuţii  cu toţi colegii;

     O4. – Activităţile de învăţare se vor prelungi după orele de curs.

Obiective pe termen scurt

    O1. – I se vor trasa diverse sarcini precise, cât mai atractive pentru a fi responsabilizată;

    O2. – Eleva va  fi  încurajată să-şi exprime propriile păreri faţă de problemele abordate  alături de ceilalţi elevi în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de colegii săi;

   O3. – Discuţii cu eleva pe diferite teme.

            2.6. METODE ŞI STRATEGII

Efectuarea de vizite la domiciliul elevei împreună cu mediatorului şcolar, unde am purtat diverse discuţii  atât cu eleva cât şi cu părinţii acesteea, prin urmare Maria a început să frecventeze din nou şcoala.

Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu ea au avut rezultate mulţumitoare. La orice activitate Maria este ajutată de colegi şi încurajată pentru orice efort cât de mic.

            2.7. ADOPTAREA SOLUŢIILOR ŞI IMPLEMENTAREA ÎN PRACTICĂ  

Responsabilităţi :

I se cere Mariei să răspundă zilnic de completarea panoului de prezenţă din clasă, explicându-i cât de importantă este sarcina sa.

Participarea în clasă:

Încă de la începutul programului am pus-o să completeze panoul de prezenţă, în care Maria trebuia să afişeze fotografia fiecărui elev prezent. De atunci P.M.  a venit zilnic la şcoală.

            Activitatea de învăţare:

Zilnic este pusă să răspundă, fiecare răspuns este încurajat. Sarcinile de învăţare sunt   diferenţiate. Temele sunt  făcute după ore la şcoală astfel încât acasă Maria trebuie doar să mai citească lecţiile. Copiii  o laudă şi ea începe să  fie încrezătoare în forţele proprii şi să lucreze singură.

Vizita mediatorului şcolar la domiciliul elevei

            Aptitudini sociale:

În timpul activităţilor de grup, Maria este rugată să-i ajute pe copii, ajungând să dobândească reale aptitudini.

            Evaluarea programului de schimbare:            

Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi s-a  observat o schimbare pozitivă.    Maria nu mai lipseşte de la şcoală decât dacă este bolnavă şi atunci vine mama şi mă anunţă,  a devenit încrezătoare în forţele proprii,  comunică cu toţi elevii.

S-au observat, în scurt timp, progrese la învăţătură şi adaptare. E din ce în ce mai activă,  se bucură pentru orice rezultat obţinut şi orice apreciere pozitivă. (fragment)

3 gânduri despre ”Studiu de caz privind gestionarea unei situaţii de criză – inadaptarea şcolară

Comentariile nu sunt permise.