Studiu privind importanţa activităţilor extraşcolare în dezvoltarea interesului pentru lectură


Autor: prof. Anca Rusneac
Şcoala Gimnazială Şugag, jud. Alba 

Pentru complexitatea minţii şi pentru desăvârşirea spiritualităţii sufleteşti umane, lectura reprezintă o sursă vie şi de necontestat. Lectura este domeniul libertăţii totale de expresie, originalitate, creativitate. Aici esenţa constă în  modelarea cuvintelor către un limbaj poetic, care devine un ecou al viziunii artistice a unui creator.

Cuvintele şi  în general limbajul, reprezintă mijlocul cel mai important de comunicare, de cunoaştere, de autocunoaştere. Nevoia tot mai crescută de cunoaştere şi redescoperire a unor lumi uitate, dar adânc înfipte în adâncul sufletului fiecăruia dintre noi trebuie să se înfiripe şi în sufletul elevului. Văzute drept călăuze ale sufletului, cuvintele pot fi asemuite cu lumina unui far care ne ghidează şi ne vor ghida mereu existenţa. Cuvântul este învățătură, cuvântul este informaţie, cuvântul este comunicare, cuvântul este aducere aminte. Prin intermediul creaţiei literare sau artistice, în care autorul îşi exprimă gândurile, ideile şi sentimentele,  se poate descoperi gustul pentru lectură, pentru frumos.

Invocând experienţa mea didactică la clasă, am constatat că insuficienţele din exprimarea orală sau scrisă a elevilor provin din lipsa lecturii. Identificarea cauzelor care duc la acest fapt sunt diverse şi nu reprezintă singura modalitate eficientă privind îndreptarea atenţiei elevului spre lectură. În studiul de faţă am pornit de la premisa că profesorii  şi părinţii, în aceeaşi măsură, ar trebui să găsească modalităţi diverse pentru a-l face pe copil să descopere rolul important al cărţii. Atenţia mea s-a îndreptat, în consecinţă, spre identificarea unor modalităţi prin care să se cultive interesul pentru lectură şi plăcerea de a citi.

Organizând multe activităţi extraşcolare, am constatat că acestea reprezintă liantul potrivit pentru o provocare la lectură, la descoperirea unor lumi arhaice,  a unor lumi care au luat naştere sub condeiul unor scriitori de seamă ai literaturii române. Fiecare copil are disponibilitatea sufletească necesară apropierii de lectură.

Primul pas în realizarea demersului a fost proiectarea unor activităţi extraşcolare cu scopul de a cultiva interesul pentru lectură, de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii. Elevii au nevoie, mereu, de alternative, aşa că atenţia mea s-a îndreptat spre găsirea unor metode şi procedee cât mai potrivite în realizarea scopului meu.

O primă activitate a fost, Cartea care mi-a însoţit copilăria, a avut ca obiectiv principal evidenţierea importanţei lecturii în dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi formare a personalităţii şi s-a realizat prin sarcinile propuse. Primul pas în realizarea acestei activităţi a fost familiarizarea elevilor cu realitatea obiectuală, concretă a lecturii. În acest sens am amenajat un stand cu cele mai cunoscute volume de cărţi pentru copii.

Elevii au avut de făcut câte o prezentare scurtă a cărţii pe care şi-au ales-o din lectura proprie. Prezentările s-au făcut prin diverse forme, fără îngrădirea liberei exprimări şi s-au propus soluţii asupra remedierii unor probleme întâmpinate în timpul prezentării. Unii elevi au optat pentru simple prezentări, alţii au realizat desene cu cartea preferată. Punctul forte al activităţii l-a constituit prezentarea cărţii mele preferate şi cea a unor mămici(care au acceptat să participe la această activitate). După realizarea sarcinii, pe o foaie de flipchart, s-au notat ideile esenţiale în urma discuţiilor privind termenul bibliografie (când şi cum se realizează aceasta), fişă de bibliotecă, fişă de lectură, fişă bibliografică. S-au organizat pe grupe şi  au realizat jurnale de lectură şi fişe de lectură pentru operele pe care le-au prezentat, oferindu-se sugestii.

S-a putut evidenţia modul în care copilul descoperă lumea, modul accesibil mentalităţii lui, iar discuţiile nerestricţionate au oferit senzaţia de libertate totală. Totodată elevii s-au familiarizat cu personalităţi marcante ale culturii şi literaturii române. Discuţiile purtate, întocmirea fişelor de lectură pentru operele prezentate, realizarea unor reclame cu scopul de a promova cartea citită, au făcut ca elevii să-şi însuşească instrumente de analiză şi valorizare a operelor literare. Metodele activ-participative utilizate au dezvoltat atitudinea de relaţionare a elevilor cu ei înşişi şi cu ceilalţi, stabilindu-se şi relaţii de prietenie. Elevii au învăţat să se respecte unii pe ceilalţi, să-şi asculte părerile stabilind ei înşişi reguli de conduită pe care să le respecte. Din jurnalele de activitate întocmite de către elevi s-a putut constata faptul că participanţii au fost impresionaţi de această activitate, participând cu mare interes. (fragment)