Stimularea interesului pentru lectură


Autor: prof. înv.primar Stancu Liliana
Şcoala Gimnazială Işalniţa, Dolj

                 În procesul de instruire şi educare a tinerei generaţii un rol deosebit îl are lectura. Lectura în clasă şi în afara clasei are ca scop să dezvolte gustul elevilor pentru citit, să-i apropie de creaţiile literare să le satisfacă interesul de a cunoaşte viaţa, oamenii şi faptele lor. Lectura contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor, la formarea unui vocabular bogat şi colorat şi la educarea lor etică şi estetică .

Iată câteva modalităţi de stimulare a interesului pentru lectură începând din clasa I. Ştim că micii şcolari sunt vrăjiţi de carte, sunt purtaţi de aceasta în universul minunat al cunoaşterii. Învăţătorul este dator să îndrume paşii tinerelor mlădiţe pe acest nou drum, plin de neprevăzut.

În clasa I un rol important îl are conversaţia problematizată, care menţine vie relaţia dascăl – elev. După studierea textelor din abecedar, analizate şi comentate în mod amănunţit se recomandă lecturi potrivite vârstei, pe marginea cărora se poartă discuţii. După ce textele au fost parcurse se lansează următoarele cerinţe: să formuleze întrebări pe care să le adreseze colegilor; să folosească cuvintele noi şi expresiile artistice în contexte variate; să redea prin cuvinte proprii conţinutul textelor citite; să recunoască ilustraţiile care înfăţişează personaje sau scene din poveştile citite; să le aşeze în ordinea desfăşurării faptelor.

Începând cu clasa a II-a, o altă formă de îndrumare a lecturii o constituie formarea bibliotecii de clasă, precum şi a bibliotecii personale. Prima se compune din cărţi aduse de copii şi învăţător, se stabileşte un bibliotecar al clasei şi se trece apoi la împrumutarea cărţilor.

La clasele a III-a şi a IV-a interesul elevilor pentru lectură se amplifică. La studierea unor autori se caută stimularea elevilor să citească şi alte opere scrise de aceştia. Se întocmesc cu elevii portofolii pentru fiecare scriitor cunoscut, cuprinzând portretul, date biografice şi aspecte esenţiale din opera lor, prilej cu care am stârnit curiozitatea şi interesul pentru lectură.

Ghicitorile literare sunt mijloace pasionante ce-i invită pe copii la lectură. Acestea se pot desfăşura astfel: se citeşte un fragment şi se cere elevilor să indice opera şi autorul sau să recunoască lectura în care erou principal este Nică etc.

Diafilmele, benzile audio şi video cu poveşti  constituie un alt important mijloc de îndrumare a lecturii. Ele prezintă operele literare în imagini vizuale şi auditive. După lectură elevii pot face comparaţii, stabilind asemănări şi deosebiri între întâmplările prezentate.

 Lecţiile de popularizare a cărţilor, a unor scriitori, reprezintă, de asemenea, un mijloc de îndrumare a lecturii particulare. O carte pentru copii nou apărută se citeşte mai întâi de către învăţător, apoi se prezintă elevilor. Aceştia îşi notează titlul şi autorul, pentru a o putea procura.

Expoziţiile de carte se pot organiza în clasă şi cuprind cărţi despre o temă anume ce pot fi lecturate de elevi- ex. Din viaţa plantelor, Trecutul glorios al patriei, Povestiri despre animale.

                   Şezătorile şi medalioanele literare invită din nou elevii la lectură.

Dramatizările  făcute cu şcolarii după unele texte literare îi stimulează pe elevi să citească mai mult din dramaturgia românească.

În afară de citirea independentă a lecturii particulare se poate folosi şi citirea în colectiv. Această citire se realizează de către învăţător sau elevi care citesc corect şi expresiv; are rol de a aprofunda şi purta discuţii pe marginea lecturii citite. (fragment)

____________________________________

Omadesign – Materiale didactice personalizate – planșe limba și literatura română