Studiu de specialitate privind barierele intervenite în realizarea managementului cunoaşterii


Autor: prof. înv. primar Bucur Mariana Elena
Şc. Gimnazială “Mihai Eminescu” Năsăud
Jud. Bistriţa-Năsăud

Atingerea obiectivelor unei organizaţii şcolare în realizarea unui management al cunoaşterii poate eşua dintr-o multitudine de motive, şi unul dintre ele, foarte important de altfel îl reprezintă barierele comunicaţionale.

Datorită ponderii importante pe care o au acestea din urmă, ma voi concentra în continuare pe evaluarea factorilor care conduc la perturbaţii ale comunicării în unitatea şcolară în care îmi desfăşor activitatea.

1.  Bariere de comunicare de natură organizaţională

A.  Diferenţele ierarhice in organizaţie

Diferenţele poziţiilor in ierarhie atrag percepţii diferite ale problemelor din organizaţie. Cu cât sunt mai numeroase nivelurile ierarhice cu atat mai îndepărtat receptorul mesajului de emitent şi se poate denatura înţelesul mesajului sau se înţelege mai puţin. De exemplu intr-o organizaţie cu şase nivele ierarhice, se pierde 80% din înţelesul iniţial al mesajului şi are loc o comunicare defectuoasă a schimbărilor care trebuie realizate.

B.      Bariere fizice

Stopează contactele umane atrăgând după sine diminuarea volumului comunicării. Barieră fizică este, de exemplu,distanţa mare intre manager şi subordonaţi, existenţa unei secretare care restricţoneaza accesul etc. O altă barieră fizică este zgomotul, care intervine şi determină o proastă înţelegere a mesajului transmis.

Hybels si Weaver fac o distincţie intre zgomotele externe care reprezintă  elemente ce vin din mediu şi fac mesajul greu de înţeles, şi zgomotele interne (cele care apar in mintea emiţătorului şi a receptorului, atunci cand se gândesc la altceva decat subiectul discuţiei). Însă ceea ce este interesant, este faptul că uneori zgomotul intern poate fi un factor favorizant al procesului de comunicare, atunci când apare sub forma feedback-ului intern.

Paradoxal este, şi faptul ca tot o barieră în calea comunicării  constituie şi necesitatea detalierii şi clarificării informaţionale dusă la exces. Aceasta poate duce la întârzieri şi discuţii interminabile.

C.  Deficienţe ale comunicării ascendente

De multe ori structura organizaţiei sau politica ei poate avea un impact negativ asupra comunicării între manager şi subordonaţi.

O structură de organizare cu un număr mare de subordonaţi aflaţi in relaţie de subordonare faţă de un manager, nu încurajează  iniţiativa comunicării. Lipsa timpului pentru a comunica atunci când subordonatul are nevoie de ajutor  duce la lipsa unei comunicări totale  de-a lungul timpului. Acest lucru poate duce la apariţia de probleme atunci când managerul doreşte să transmită elemente ale managementului cunoaşterii, riscând să nu mai găsească receptivitate din partea colectivului profesoral.

D.  Zvonurile

Comunicarea neoficială, informală înregistrează efecte atât pozitive cat şi negative. În ceea ce priveşte dezavantajele pe care le prezintă acest tip de comunicare, dezavantaje ce se pot transforma in bariere, acestea sunt următoarele:

–          transmiterea de informaţii false;

–          mărirea pauzelor pentru mici discuţii;

–          manipularea unor informaţii pentru avantaje personale;

–          interpretări greşite din lipsa unei imagini globale a  problemei.

E.  Informaţii distorsionate, omisiuni, supraîncărcarea sistemului

Lipsa comunicării reprezintă o problemă, după cum am putut vedea mai sus, însă la polul opus poate apărea şi supraîncărcarea sistemului , ceea ce reprezintă de asemenea o barieră in calea comunicării eficiente. Aceasta duce la încetinirea circulaţiei informaţiei, ceea ce atrage după sine o eficienţă mai scăzută. (fragment)