Dezvoltarea interesului pentru lectură în cadrul orelor de biologie


Autor: prof. Munteanu Emilia
Şcoala Gimnazială Nr. 2 Botoşani

Societatea contemporană este marcată de o explozie informaţională de o amploare fără precedent şi de aceea, educaţia este mai importantă ca oricând. Educaţia nu este numai pregătirea şcolară, ci este înţeleasă tot mai mult ca un flux continuu de influenţe modelatoare şi transformatoare exercitate pe tot parcursul vieţii individului. Şcoala dezvoltă la copil anumite stări fizice, intelectuale şi morale pe care le reclamă de la el ulterior societatea. Toate achiziţiile copilului se pot împleti armonios doar în condiţiile în care se face un apel permanent şi susţinut pentru lectură. Avantajele lecturii sunt multiple şi extrem de utile în dezvoltarea personalităţii umane.

Profesorul trebuie să stârnească curiozitatea şi interesul pentru lectură, pentru universul cărţilor şi pentru tot ceea ce înseamnă erudiţie. În cadrul orelor de biologie, el poate stimula interesul elevilor pentru lectură, prin metodele didactice alese, prin materialele care îi servesc atingerii obiectivelor propuse, cât şi prin propriul model de personalitate.

O metodă modernă care stimulează lectura şi care implică activ elevul în procesul de învăţare este metoda “Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat”. Metoda “Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat” se poate folosi la clasa a VII-a, în cadrul lecţiei “Sistemul circulator la om”. La început li se cere elevilor să formeze perechi şi să facă o listă cu tot ceea ce ştiu despre sistemul circulator la om – aceştia au studiat în clasa a VI-a sistemul circulator la iepure – mamifere. În acest timp, se trasează pe tablă un tabel cu trei coloane: Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat. Li se cere apoi câtorva perechi de elevi să spună celorlalţi ce au scris pe liste şi să noteze lucrurile cu care toată lumea este de acord în coloana din stânga: “Ştiu” în legătură cu sistemul circulator la om. Elevii pot nota de exemplu în această coloană alcătuirea sistemului circulator, tipurile de vase, alcătuirea inimii. În continuare, elevi sunt ajutaţi să formuleze întrebări despre lucrurile de care nu sunt siguri. Aceste întrebări pot apărea în urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor. Aceste întrebări se notează în coloana din mijloc: “Vreau să ştiu”. Aspectele pe care elevii vor să le afle referitoare la tema propusă pot fi de exemplu: modul în care comunică camerele inimii, modul în care se realizează circulaţia sângelui, afecţiunile sistemului circulator la om. Li se cere apoi elevilor să citească un text dat. Acesta este momentul cel mai important în care elevii, angajaţi în lectură, trebuie să surprindă şi să reţină cât mai multe aspecte noi referitoare la tema discutată. După lectura textului, se revine asupra întrebărilor pe care elevii le-au formulat înainte de a citi textul şi pe care le-au trecut în coloana: “Vreau să ştiu“. Se trec în coloana: “Am învăţat“ răspunsurile pe care elevii le-au găsit în text. În continuare, se trec tot în coloana: “Am învăţat” alte informaţii care apar în text, în legătură cu care nu s-au adresat întrebări la început. În încheierea lecţiei, elevii revin la schema S-V-I şi decid ce au învăţat din lecţie. Unele dintre întrebările lor s-ar putea să rămână fără răspuns şi s-ar putea să apară întrebări noi. În acest caz, întrebările pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigaţii ulterioare. (fragment)