Studiu de specialitate – Bazele pshiho-pedagogice şi metodologice în rezolvarea problemelor


Autor: prof.înv.primar Man Cristina
Şcoala Generală ,,Andrei Şaguna”
Topliţa, Jud. Harghita

 

  Activitatea de rezolvare a problemelor este o activitate educativă fundamentală.

Problemele de matematică reprezintă transpunerea unei situaţii date sau a unui complex de situaţii aflate în relaţii cantitative, numerice, unele faţă de altele şi faţă de valoarea cunoscută, cerându-se, pe baza unor reguli, valoarea numerică necunoscută. Elevul trebuie învăţat să-şi cumpănească bine raţionamentul, acesta fiind cel mai important în rezolvarea problemelor.

În asimilarea matematicii, sunt de neevitat eforturile de învăţare a regulilor matematice, începând chiar din clasele primare; nesfârşite ore şi exerciţii de însuşire a numeraţiei în concentrul 0 – 10; 0 – 100; 0 – 1000; exerciţii de calcul oral şi scris; exerciţii de mărire şi micşorare a unui număr cu câteva unităţi sau de câteva ori; exerciţii de comparare a numerelor, a sumelor, diferenţelor, produselor sau câturilor, de aflare a distanţelor, până a se ajunge la frumoasele probleme supuse rezolvărilor. În această perspectivă, este necesară cunoaşterea etapelor care stau la baza tehnicii de rezolvare a problemelor:

Înţelegerea enunţului este premisa rezolvării corecte a problemei enunţului şi a raţionamentului corect. Aceasta presupune răspunsuri la întrebările:

  • Ce spune problema?
  • Ce este dat?
  • Ce trebuie aflat?
  • Sunt date suficiente?
  • Se poate da problemei o altă formulare?

Repetarea enunţului, cu şi fără ajutorul unor întrebări suplimentare, e necesară pentru a vedea dacă elevii şi-au însuşit enunţul şi semnificaţia fiecărei mărimi. În această etapă, se pun în evidenţă părţile principale ale problemei: cunoscuta, datele, condiţia şi cerinţa.Condiţiile reprezintă ansamblul datelor şi a sintagmelor care sugerează o anumită operaţie matematică, implicând rezolvarea unei probleme. La nivelul şcolii primare, astfel de rezolvări presupun operaţii de adunare, scădere, înmulţire şi împărţire.Cerinţele reprezintă ce anume trebuie căutat în condiţiile date.

Rezolvarea propriu-zisă necesită metode generale bine mânuite de învăţător. După atenta examinare, se identifică metoda de rezolvare sintetică şi analitică.Esenţa examinării problemei constă în analiza datelor unor probleme compuse în vederea descoperirii raporturilor dintre ele. Se formulează apoi întrebarea potrivită, prin care se poate ajunge la rezolvarea problemei prin analiza succesivă a fiecăruia dintre elementele componente ale enunţului; se realizează, practic, o descompunere a problemei prin elementele sale componente.

Dezvoltarea unor activităţi suplimentare, ca de exemplu: verificarea rezultatului, scrierea sub formă de exerciţiu a rezolvării, generalizarea, găsirea altor metode de rezolvare.În etapa de verificare a rezultatelor, este bine să încercăm să răspundem la întrebări ca:

  • Rezultatul este plauzibil? De ce?
  • Există o altă cale de obţinere a rezultatului?
  • Există o altă cale mai directă?
  • Ce rezultate putem obţine pe aceeaşi cale?

O problemă este numită standard dacă rezolvarea ei poate fi încadrată într-un algoritm deja cunoscut, într-un fel, clasic. (fragment)