Numărul 17 / august 2012:

data apariției: 15 august 2012

Pentru numărul 18 / septembrie 2012, puteți trimite articolele până pe 15 septembrie! Articolele trimise după această dată vor apărea în numărul 19 al revistei, respectiv numărul pe luna octombrie 2012. Vă rugăm să citiți cu atenție CONDIȚIILE DE PUBLICARE și Materiale acceptate dar și pagina Cum devin colaborator/coordonator!

Studiu de specialitate – Salutul, în cadrul emisiunii ”Acces direct” (Antena 1)

Autor: prof. Crăciun Alina-Maria
Școala cu clasele I- VIII Vlașin, jud. Giurgiu

Conform DEX –ului a saluta înseamnă: a întâmpina, a da cuiva semn de respect, de considerație, rostind un cuvânt,o frază, o formulă uzuală de politețe,de simpatie etc. la întâlnire sau la despărțire.

Domeniul formulelor de salut este mai dinamic,decât ne așteptam. Formule variate de salut întâlnim în cadrul emisiunilor de televiziune și de radio. Pentru a exemplifica am ales emisunea ”Acces direct” a Antenei 1, prezentată de Simona Gherghe.

Voi urmari salutul atunci când va începe emisiunea, ce persone vor fi salutate pe parcursul emisiunii și diferitele adresări în funție de vârsta și statutul invitatului, minica în momentul salutului și formula de salut cu care se va încheia emisiunea. Continuarea

Studiu de specialitate – Analiza articolului de ziar din perspectivă pragmatică şi nu numai

Autor: prof. Crăciun Alina- Maria
Școala cu clasele I- VIII Vlașin, jud. Giurgiu

<<Mihaela Bilic:”Isteţ este să mănânci de toate,dar foarte puţin. Numai din nemulţumire şi frustrare mâncăm excesiv”

„Nutriţionista vedetelor” a mărturisit că a avut probleme cu greutatea şi a urmat cure de slabire. Mihaela Bilic a povestit cum şi-a testat ambiţia de a rezista să nu mănânce. „Am fost o mâncăcioasă, îmi plăcea să mănânc. Faţă de mine am fost foarte drastică, recunosc,acum nu mai sunt, dar am făcut numai cure de slăbire şi extreme şi disociate şi aberante. Mi-am testat de multe ori ambiţia, am folosit restricţiile culinare şi ca să demonstrez capacităţile mele de a respecta o promisiune”, a declarat Mihaela la „Dincolo de aparenţe”. „Am avut o perioadă în care nu am mâncat dulce şi tăiam un tort. Fără să-mi dau seama am lins degetul,că mă murdărisem,şi am scuipat”, a completat ea. Mihaela Bilic a povestit cum şi-a ales specilitatea de medic nutriţionist. Decizia a luat-o după ce fratele său a murit de cancer, la o vârstă fragedă. „Văzând atâta suferință prin care a trecut fratele meu,cât de cumplită e boala și cât de neputincioași suntem noi… faptul că nu putem face nimic, neputința medicinii în fața acestei boli, mi-a zdruncinat credința în ce vroiam să fac eu. Continuarea

Proiectul ZEP în școala noastră

Autor: prof. pt. înv. primar Anca Ioana Șugar
Șc. Dr. Vasile Lucaciu Satu Mare

Dorința de a publica un articol cu această temă derivă din experiența trăită în acest an școlar, datorită coordonării activităților din cadrul proiectului național ZEP (Zonă Educativă Prioritară), proiect inițiat de UNICEF și Institutul de Științe ale Educației. Acest proiect urmărește reducerea absenteismului precum și înlăturarea abandonului școlar. Școala în care lucrez se confruntă cu astfel de cazuri datorită amplasării ei într-un mediu în care conviețuiesc alături mai multe etnii: români, maghiari, rromi.

Cu toții știm că adevărata educație își are bazele în familie, aceasta fiind continuată apoi de grădiniță, școală, universități etc. Am pornit la drum cu dorința de a veni în sprijinul familiilor în care educația nu este prioritară, căutând să le oferim activități care să întărească importanța  rolului pe care îl are părintele în educația și viitorul propriului copil. Continuarea

Metode interactive utile în nuanțarea și activizarea vocabularului elevilor

Autor: prof. pt. înv. primar Anca Ioana Șugar
Șc. Dr. Vasile Lucaciu Satu Mare

Activizarea elevilor în cadrul orelor de limba română contribuie la nuanțarea și activizarea vocabularului acestora. În acest an școlar, am aplicat la clasă metode active noi, prin care am urmărit dezvoltarea capacității de exprimare, dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral, scris și plastic.

Metoda ,,Cei patru mușchetari” am utilizat-o pentru înțelegerea textului ,,Puișorii,, de Emil Gîrleanu. Această metodă se aplică pe un text pe care elevii îl cunosc. Pentru desfășurarea activității am pregătit cele necesare orei, carioca şi planşele pentru fiecare echipă. Fiecare elev a extras dintr-un bol un bileţel pe care era notat unul din cuvintele: întrebător, clarificator, prezicător, povestitor,  în funcţie de care am constituit  echipele. Metoda celor 4 mușchetari presupune constituirea unor echipe din 4 elevi. După explicarea sarcinilor de lucru elevii au lucrat în echipă aproximativ 25 de minute. Iată ce are de făcut fiecare echipă: Continuarea

Studiu de specialitate – Progresul elevilor la lectură folosind metoda „Turnirul între echipe”

Autor: prof.pt.înv.primar Boudi Melania
Şcoala cu clasele I- VIII ,, Dr. Vasile Lucaciu” Satu Mare

 

,,Metodele activ-participative sunt cele care caută să transforme contactul subiectului cu noul material într-o experienţă activă, trăită de el.”

Metoda turnirului între echipe (teams-games-tournement  TGT) reprezintă una dintre metodele activ-participative care poate fi aplicată cu succes mai ales la  recapitularea cunoştinţelor. Această metodă implică absolut toţi elevii clasei prin natura regulilor jocului. De asemenea dezvoltă spiritul de competiţie şi este o metodă de evaluare extrem de apreciată de către elevi. O dată ce elevii a participat la un „turnir” şi au învăţat regulile jocului, următorul „turnir” se va desfăşura de la sine, aproape fără intervenţia profesorului.

Clasa se împarte în echipe de câte 4 jucători, cât mai echitabil, echipe care nu se modifică pe parcursul anului şcolar. La fiecare „masă de joc” se va afla câte un reprezentant al fiecărei echipe, de acelaşi nivel (un criteriu ar putea fi media obţinută la obiectul respectiv). Fiecare echipă îsi alege un nume pe care îl va folosi tot timpul anului la toate turnirurile, indiferent de materia la care se aplică jocul. De asemenea sunt necesare, pentru fiecare masă de joc: fişă cu întrebări; fişă cu răspunsuri;cartonaşe numerotate, numărul lor fiind acelaşi cu numărul întrebărilor de pe fişă.

Profesorul mai pregăteşte: câte un tabel pentru centralizarea punctajelor pentru răspunsurile individuale, apoi pe aceeaşi fişă se calculează punctajul total al echipei care va fi completat de către liderul ales de câtre fiecare echipă;un tabel pentru centralizarea punctajelor pentru echipe şi stabilirea locului echipelor la final de turnir care va fi completat de către profesor. Continuarea

Programul zilnic al activităților elevilor

Autor: prof. înv. primar Antoaneta Onel
Școala cu cls. I-VIII, Sagna, Neamț 

Activitatea elevului trebuie riguros organizată, supravegheată şi controlată. Statutul de şcolar al copilului impune o nouă distribuire a timpului său. Se va restrânge astfel timpul de joacă şi se vor introduce unele obligaţii de natură intelectuală.

Prezentarea unui posibil program zilnic al elevului este necesară mai ales în şcolile din mediul rural pentru educarea ,,mentalităţii” părinţilor.

  1. Deşteptarea la ora 7.00;
  2. Înviorarea, igiena corporală;
  3. Îmbrăcatul şi revizuirea ghiozdanului;
  4. Servirea micului dejun;
  5. Traseul către şcoală;
  6. Programul şcolar: 4-5 ore de cursuri;
  7. Traseul către casă; Continuarea

Studiu de specialitate: Predicţia şi diagnoza potenţialului creativ al elevilor prin metoda testelor

Autor: prof. înv. primar Antoaneta Onel
Școala cu cls. I-VIII, Sagna, Neamț 

În acelaşi fel în care toţi copiii au manifestări de inteligenţă, încă de la naştere, ei prezintă de asemenea şi manifestări care evidenţiaza potenţialul creativ.

Predicţia şi diagnoza capacităţii creative a elevilor este unul dintre aspectele importante ale activităţii profesorilor, indiferent de specialitatea lor. Există o serie de elemente care trebuie avute în vedere în ceea ce priveşte modul de predicţie a creativităţii elevilor cât şi modul în care aceasta se manifestă. (Ceobanu, 2006)

Metodologia diagnozei potenţialului creativ individual al preadolescenţilor presupune folosirea criteriilor şi a metodelor propuse în tabelul nr 1: (Stoian şi Caluschi, 2005)

Teste de creativitate

Cele 3 teste propuse estimează cei mai importanţi factori ai gândirii creative: fluenţă, flexibilitate, originalitate, eleborare şi sensibilitate la probleme. (Stoica şi Caluschi, 2005)

Creativitatea mai este definită şi prin alte două mari componente: aptitudinile speciale (pentru tehnică, muzică, dans, literatură, conducere) şi factori de persoanlitate (atitudini, motive, caracter).

Proba de utilizări neobişnuite – „Bastonul permite estimarea nivelului fluenţei, flexibilităţii şi originalităţii gândirii.

Testul constă în enumerarea de către elevi a cât mai multor utilizări care s-ar putea da unui baston obişnuit, din lemn, cu un capăt încovoiat şi cu un cui în capătul de jos.

Pentru originalitate, se raportează fiecare răspuns la o listă de itemi şi se consemnează scorurile. Răspunsurile care nu se află în lista cu itemi se notează cu scorul maxim de 13, iar ideile care se repetă dar sub altă formă sau alt conţinut vor fi cotate la originalitate o singură dată. Ideile metaforice se notează cu 13 puncte.

Pentru flexibilitate se foloseşte lista cu itemi, iar în cazurile în care fiecare răspuns dat de subiect se încadrează de fiecare dată în alt item, Flexibilitatea va fi cu o unitate mai mică decât fluenţa.

Fluenţa, care înseamnă debitul total de idei în intervalul de timp acordat, se apreciază prin simpla numărare a răspunsurilor distincte. (fragment)

Studiu de specialitate: Colaborarea familie – şcoală

Autor: prof. înv. primar Antoaneta Onel
Școala cu cls. I-VIII, Sagna, Neamț 

Una dintre cele mai importante condiţii ale creşterii eficienţei activităţii educative desfăşurate cu elevii o constituie asigurarea unei depline unităţi de acţiune a tuturor factorilor educativi: şcoală, familie, comunitate. Dacă este adevărat că şcoala este factorul de care depinde în mod covârşitor devenirea personalităţii umane, tot atât de adevărat este că educaţia coerentă nu poate face abstracţie de rosturile familiei în această comuniune. Şcoala şi familia sunt două instituţii care au nevoie una de alta.
Şcoala şi familia trebuie să găsească făgaşul colaborării autentice bazată pe încredere şi respect reciproc, pe iubirea faţă de copil, să facă loc unei relaţii deschise, permeabile, favorizante schimbului şi comunicării de idei.
Părinţilor le revine rolul esenţial în creşterea copiilor, asigurându-le acestora nu numai existenţa materială, cât şi un climat familial, afectiv şi moral. Sunt situaţii în care familia consideră că este suficient să se ocupe doar de satisfacerea nevoilor primare (hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, cheltuieli zilnice etc.), ignorând importanţa unei comunicări afective, nestimulând dezvoltarea sentimentului de apartenenţă.

Acasă trebuie să creeze un mediu de încredere, echilibrat, în care copilul să se manifeste neîngrădit iar în relaţia cu şcoala pot colabora cu alţi membrii ai comunităţii şcolare pentru a crea un climat care sprijină învăţarea, atât în şcoală cât şi în afara ei.

Este necesar ca părinţii să îşi schimbe optica pe care o au asupra întâlnirilor din mediul şcolar, aceastea putând deveni un sprijin real în îmbunătăţirea relaţiei dintre părinte şi copil, părinte şi cadru didactic. Cercetările arată că „în programele în care părinţii sunt implicaţi elevii au performanţe mai mari la şcoală decât aceleaşi programe, dar în care părinţii nu sunt implicaţi” (Henderson şi Nancy, 1995). Gradul de implicare al părinţilor în viaţa şcolară a copiilor lor influenţează şi rezultatele acestora, în sens pozitiv: cu cât părinţii colaborează mai bine cu şcoala, cu atât notele copiilor sunt mai mari. Educaţia nu este un proces de care este responsabilă în mod exclusiv şcoala, dar nici părinţii; este un proces al cărui succes depinde de colaborarea dintre cele două părţi implicate. Continuarea

Scurt istoric al Marketingului Jocurilor Olimpice

Autor: prof. Socol Valeriu
Grup Școlar Roznov, Neamț 

Există în general tendința de a crede că marketingul olimpic este produsul direct al excesului și efervescenței economice ale acestui sfârșit de secol, că marketingul olimpic nu și-a făcut apariția decât sub președinția lui Juan Antonio Samaranch, ca înainte de amestecul corporațiilor în Mișcarea Olimpică și inițierea de către TOP (Partenerii Olimpici) totul mergea ca pe roate. Totuși marktingul olimpic a existat dintotdeauna, manifestându-se încă de la prima ediție a Jocurilor Olimpice, Atena 1896. Cu acea ocazie, o serie de companii (printre care și unul din sponsorii actuali, compania Kodak) au pus la dispoziția organizatorilor fonduri importante prin achiziționarea de spațiu publicitar. Tot atunci s-a înregistrat și prima emisie de timbre olimpice, prin vanzarea cărora se urmărea acoperirea în parte a costurilor de construcție a unora dintre  punctele de desfășurare a întrecerilor.

Apariția primilor sponsori se leagă de cea de a V-a ediție a Jocurilor Olimpice de la Stockholm din 1912 când 10 companii suedeze au achiziționat “dreptul de exclusivitate” în comercializarea de suveniruri. O altă companie a achiziționat dreptul de instalare a unor cântece pentru spectatori. La ediția următoare , Anvers1920, organizatorii au apelat în continuare la sprijinul financiar al companiilor locale (reclamele din programul oficial  erau atât de numeroase, încat abia dacă puteai găsi informațiile despre întreceri sportive). Continuarea

Interdisciplinaritatea în procesul de predare-învățare

Autor: prof. Socol Valeriu
Grup Școlar Roznov, Neamț 

   Actuala programă școlară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective la modelul centrat pe competențe. Competențele cheie sunt definite ca fiind ansamblul de cunostințe, deprinderi și atitudini care trebuie dobândite, respectiv formate elevilor în cadrul acestui proces și de care fiecare elev are nevoie pentru implementarea și dezvoltarea personală, pentru atenția activă, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii. Structura acestor competențe cheie vizează atât unele domenii știintifice, precum și aspecte interdisciplinare și transdisciplinare, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare.

Astfel interdisciplinaritatea, în condițiile actuale ale procesului de învățamânt, se impune ca o direcție principală a renovării activitații profesorilor, atât în ceea ce privește conținutul lecțiilor, cât și modelele și strategiile de lucru. Renovarea interdisciplinarității constitue un element definitoriu al procesului cunoașterii. În opinia lui G. Văideanu, interdiciplinaritatea ”implică un anumit grad de integrare între diferitele domenii ale cunoașterii și între diferitele abordări, ca și utilizarea unui limbaj comun permițând schimburi de ordin conceptual și metodologic”. Interdisciplinaritatea reprezintă o modalitate de organizare a cunostințelor învătării, cu implicații asupra întregii strategii de proiectare a curricumului, care oferă o imagine unitară asupra fenomenelor și proceselor studiate în cadrul diferitelor discipline de învațământ și care facilitează cotextualizarea și aplicarea cunoștințelor dobândite. Continuarea

Metode folosite pentru educarea creativităţii copiilor din grădiniţă

Autor: prof. Bisa Rodica
Grădiniţa P.P. nr. 1 Lugoj 

Tot mai mulţi psihologi afirmă că orice individ are disponibilităţi creative care se cer doar descoperite şi modelate.

Creativitatea joacă un rol din ce în ce mai important atât în viaţa noastră profesională, cât şi în cea privată. Deşi până acum nu i s-a acordat atenţia meritată, această aptitudine ne poate ajuta enorm în rezolvarea problemelor şi în relaţiile cu cei din jur. A fi creativ înseamnă a te adapta cu uşurinţă la noi situaţii, a da dovadă de flexibilitate şi originalitate în gândire şi a fi gata oricând să faci lucruri inedite.

Grădiniţa trebuie să-şi pună ca obiectiv general educarea creativităţii copiilor, folosind ca metode, problematizarea, învăţarea prin descoperire, convorbirea euristică, jocurile didactice, povestirile, activităţile practice, desen, pictură, modelaj, etc.

Noi am introdus în activitatea din grădiniţă în urma interesului manifestat de copii şi calculatorul, transformându-i în participanţi activi în actul creaţiei.

Exemple – ,,Decorează rama”, ,,Colorează imaginea”. Continuarea