Studiu de specialitate privind folosirea metodelor interactive de grup


 Autor: prof. Bâlteanu Dana Veronica
Şcoala cu clasele I-VIII Scaeşti, Judeţul Dolj

(…) Metodele activ-participative cu tehnicile lor interactive de grup se clasifică după funcţia lor principală didactică în:

1).Metode moderne de predare-învăţare interactivă în grup: metoda Mozaicului, metoda Cascadei, metoda Piramidei, metoda Turnirului între echipe, metoda Schimbării perechii;

2).Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare: tehnica Florii de lotus, Scheletul de peşte, Pânza de păianjen, Cartonaşe luminoase, Lanţurile cognitive, Diagrama cauzelor şi a efectului;

3).Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: Brainstorming, Explozia stelară, metoda Pălăriilor gânditoare, Caruselul, Phillips 6/6, tehnica Focus-grup, Patru colţuri, metoda Delphi, Interviul de grup, Studiul de caz, Controversa creativă, tehnica Acvariului;

4).Metode de cercetare în grup: proiectul de cercetare în grup, experimentul pe echipe, portofoliul de grup.

Metodele interactive îl motivează pe copil, îi oferă o încărcătură afectivă deosebită.Copiii descoperă o nouă experienţă inter-relaţionând în gerupuri aceea de a studia, investiga, şi căpăta încrederea în capacităţile individuale şi ale grupului.

Metodele interactive sunt prezentate sub forma unor jocuri de învăţare, de cooperare, jocuri care se dovedesc a fi distractive, nu de concentrare ,acestea învăţând şi îndrumând elevii să rezolvve probleme, să ia decizii în grup.

Aplicarea acestor metode solicită timp, diversitate de idei, angajare în acţiune, descoperirea unor noi valori, responsabilitate din partea cadrului didactic

Sarcinile de învăţare sunt foarte diferite de la o metodă la alta încât exploarează  o mare varietate de capacităţi.Sarcinile trebuie alese  ţinând cont de stilurile de învăţare individuale ale elevilor.Sarcinile trebuie să fie legate de viaţa reală, să ofere elevilor posibilitatea de a se autoevelua,corecta, de a comunica cu colegii de grupă, iar întrebările trebuie formulate folosindu-se taxonomia lui Bloom.

Dacă sarcina de învăţare este formulata clar, concis, rezovarea va fi rapidă, eficientă.Prin metodele interactive, grupul este provocat la o relaţionare creativă, la căutare, la cercetare, la investigare.Metodele îi ajută să-şi formeze personalitatea, să se cunoască, să-şi descopere stilul propriu de gândire şi  de acţiune.

Voi prezenta câteva dintre metodele interactive de grup folosite cu succe de mine pentru eficientizarea lecţiei de limba şi literatura română la clasele gimnaziale.

1.TEHNICA MOZAICULUI are ca scop învăţarea prin cooperare într-un grup mic de elevi  a unui conţinut mai dificil. În procesul instructiv-educativ am utilizat această tehnică, observând multiple avantaje pentru elevi. Dialogul a fost foarte valoros deoarece a dispărut teama de a formula întrebări şi de a răspunde la ele. Faptul că toţi colegii au ascultat, a scăzut din anxietatea celor timizi, care au dobândit încredere în sine şi curaj. Presupune mai multe etape: a) împărţirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare primind câte o fişă de învăţare numerotată de la 1 la 4; b) prezentarea succintă a subiectului tratat; c) explicarea sarcinii de lucru; d) regruparea elevilor în funcţie de numărul fişei primite în grupuri de experţi: toţi elevii care au numărul 1 formând un grup; e) învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoaştere desemnată pentru oră: elevii citesc, discută, hotărăsc modul  în care pot preda ceea ce au înţeles colegilor din grupul lor original; f) revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membri; trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentarea orală cu toată clasa. Am folosit această tehnică în cadrul lecţiei  Nuvela „Sobieskii şi românii” la clasa a VI-a. Am împărţit clasa în  4 grupe de câte trei elevi. Fiecare elev a primit câte un fragment de lecţie. Cei care au primit primul fragment au alcătuit apoi grupa I, cei care au primit al doilea fragment au alcătuit grupa II şi ultimul, grupa IV. În cadrul grupelor nou formate fiecare elev a citit fragmentul, l-a povestit colegilor de grupă, a găsit ideea principală pe care a notat-o pe o fişă. S-au citit apoi toate ideile în cadrul grupului, s-a ales ideea cea mai bună şi a fost scrisă pe o coală, unde, apoi, s-au trecut şi ideile celorlalte grupe. Elevii s-au regrupat în grupele iniţiale, experţii au povestit colegilor fragmentul şi au prezentat ideea principală. S-a scris apoi planul de idei pe tablă şi pe caiete. (fragment)