Studiu de specialitate – Deficienţele socioemoţionale la preşcolari


   Autor: inst. Lăcătușu Alina
Gr. Șc. Alexandru Macedonski, Melinești, Dolj

Nu putem fi sanatosi din punct de vedere fizic daca nu avem dispozitia necesara pentru a avea grija de noi si daca nu traim intr-un mediu care sa ne permita sa facem „alegeri sanatoase’’. Noi educatoarele nu putem spera sa-i invatam pe tineri fara a tine cont de nevoile sociale si emotionale ale acestora.

Cele mai primare nevoi emotionale sunt nevoia de a te simti dorit si iubit. Numai cand acestea sunt atinse, persoana (copilul) se poate simti bine si poate avea respect pentru sine. Nevoile intelectuale trebuie construite pe aceasta fundatie emotionala solida. Educatoarea trebuie sa adopte o atitudine pozitiva si sa incerce sa cultive abilitatile emotionale si sociale:

–          a urma regulile
–          a dezvolta relatiile
–          a fi creativ
–          a gandi pozitiv despre sine
–          a gandi despre lucruri singur
–          a lua decizii singur
–          a face fata emotiilor    

Frecventarea gradinitei de catre copii permite acestora sa interactioneze social cu copii de aceeasi varsta dar si cu persoane adulte, iar aceasta interactiune ajuta copilul sa-si construiasca  singur imaginea complexa numita  conceptul de sine . Reflectia pe care copilul o primeste de la aceste persoane importante si spune daca este bun sau rau, iubit sau nu, agreat sau nu, s.a.m.d.

Educatoarea este asadar o persoana semnificativa din mediul copilului si rolul sau trebuie evidentiat.

Sa ne gandim la abilitatile: a urma regulile si a gandi singur. In general in activitatea noastra cu copiii sunt inserate jocuri cu reguli in scopul sistematizari cunostintelor, al dezvoltari unor anumite capacitati intelectuale sau in scopul verificari si evaluari cunostintelor si capacitatilor copiilor.

Asocierea aptitudinii de a ’’urma regulile’’ cu cea de a gandi singur intareste ideea potrivit careia, chiard aca copii trebuie invatati de mici sa respecte regulile jocului acest lucru se realizeaza in concordanta deplina cu formarea si dezvoltarea personalitatii acestora astfel incat comportamentele acestora manifestate sa fie rodul unui act de constiinta personala.

Deasemenea pasind in gradinita copilul chiar daca nu stie, nu a invatat in familie, exerseaza in a dezvolta relatii. Prieteniile apropiate nu pot decat sa intareasca respectul de sine,  prin impartasirea si schimbarea gandurilor si a ideilor. Sunt implicate aici la nivel de grup in mod firesc si regulile ca modalitate de relationare armonioasa (jocuri initiate de copii), echilibrate in cadrul grupului.

In gradinita copii trebuie sa fie ajutati sa gandeasca clar si pozitiv, sa ofere si sa obtina sprijin, sa treaca usor de situatiile stresante.

Sa nu uitam ca si debut  in mediul prescolar este o situatie se ceaza stres, acesta putand fi definit in acest caz ca o experienta ce permite copilului o confruntarea cu cerinte, solicitari percepute de acesta ca dificile, dureroase. Copilul dependent de mama in contact cu un mediu unde nu are siguranta ca este dorit si iubit.

Bunaoara noi educatoarele suntem cele care putem construi fundatia emotionala de care copilul are nevoie consolidand (invatand) atitudinile socio-emotionale ale acestuia prin fie – activitatea fundamentala in gradinita.

Felul cum comunicam sau cum ii ajutam pe copii sa comunice ne da posibilitatea de a construi acel echilibru emotional si social. Comunicarea buna cu copilulpresupune o relatie deschisa si incurajatoare. Relatiile bune se bazeaza pe pretuirea celeilalte persoane si pe capacitatea de a le arata ce poti face.

Exista trei aptitudini fundamentale necesare pentru o astfel de relatie :

–          respect
–          reputatie
–          sinceritate

Respectul acel respect pozitiv neconditionat care te lasa sa poti considera un copil ok chiar daca nu-ti place comportamentul sau. (fragment)