Studiu de caz – Efectele migraţiei părinţilor asupra evoluţiei elevului din învăţământul primar


      Autor: prof. înv. primar Nicolescu Mihaela
Şcoala cu clasele I-VIII Plosca, jud.Teleorman

Actualmente, Romania parcurge o etapă caracterizată prin diverse disfuncţii ce periclitează în perspectivă echilibrul psihologic al familiilor, puternic afectate de scăderea veniturilor, de creşterea şomajului, de agravarea sărăciei şi aflate sub influenţa şocului creat de dificultăţile economice. Astfel, în societate au loc fenomene ce provoacă „îmbolnăvirea” familiei din punct de vedere interpersonal, deteriorand eficienţa, stabilitatea, coerenţa şi echilibrul psihoemoţional al membriloracesteia.

Sărăcia şi migraţia contribuie la destrămarea familiilor şi la creşterea numărului copiilor lipsiţi de îngrijire părintească. Condiţiile de viaţă a acestor copii rămân un semn de întrebare. De regulă, copiii sunt lăsaţi în grija rudelor apropiate sau a vecinilor, dar aceştia nu le pot oferi dragostea, afecţiunea şi sprijinul necesare pentru creşterea şi dezvoltarea lor. Datele neoficiale arată că în unele cazuri aceşti copii sunt expuşi la violenţă, trafic, delicvenţă şi abandon  şcolar. În prezent nu există servicii la nivel de instituţie sau comunitate, care să-i ajute să evite aceste pericole.

Studiul de faţă privind analiza fenomenului sărăciei şi a impactului acestuia asupra copiilor, reprezintă un prim,dar necesar, pas în evaluarea şi analiza mult mai amănunţită a situaţiei copiilor rămaşi fără îngrijire părintească din cauza migraţiei.

Cercetarea  efectelor migarţiei  părinţilor asupra evoluţiei elevilor este  de tip calitativ-cantitativ. Am recurs la abordarea de tip calitativ-cantitativ din mai multe considerente. Metoda cea mai folosită în abordarea cantitativă a fost ancheta sociologică pe baza chestionarului. Studiul procesului comunicaţional intrafamilial şi a influienţei acestuia asupra învăţării/ dezvoltării capacităţilor rezolutive la copii a impus şi o abordare calitativă. Ea a permis studierea în profunzime a unei categorii de persoane. Chestinarul a cuprins un număr de 16 întrebări, participând 10 elevi cu vârste între 7-9ani.

Întrebările formulate au fost legate de: numărul de copii din familie,cu care dintre părinţi locuieşte acum, cine  are grijă de el în cea mai mare parte a timpului,  importanţa frecventării şcolii, situaţia financiară a elevilor în viziunea lor, alimentaţia zilnică a elevilor,ponderea părinţilor plecaţi,ţara în care au plecat părinţii elevilor, perioada de timp,legătura cu părinţii plecaţi, frecvenţa comunicării cu părinţii,frecvenţa vizitelor, motivul plecării părintelui.

În urma analizei răspunsurilor obţinute  pot afirma că  elevii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate nu sunt mai vulnerabili decăt cei care locuiesc cu părinţii, în faţa unor situaţii de risc. În opinia mea, elevii ai căror părinţi sunt plecaţi peste hotare constituie un grup pentru care probabilitatea riscului este mai mare.Unul dintre cele mai frecvente riscuri este cel al abandonului şcolar.Pierderea interesului pentru învăţătură şi scăderea performanţelor şcolare constituie, după părerea mea, semne ale riscului de abandon şcolar.

Din rezultatele obţinute reiese că elevii frecventează şcoala. Numărul celor care au afirmat că lipsesc uneori de la şcoală este cu puţin mai mare printre elevii care au  părinţii plecaţi peste hotare.

Privarea de grija părintească, în special la o vârstă fragedă,  o consider un factor de risc pentru starea de sănătate a elevilor. Este posibil ca unele afecţiuni ale unor elevi să devină cronice, deoarece ei nu solicită asistenţă medicală atunci când au nevoie. Despărţirea de părinţi ar putea determina anumite carenţe în dezvoltarea personală şi sfera valorilor elevilor. Sentimentul că sunt abandonaţi poate genera complexe de inferioritate, care vor avea consecinţe asupra familiilor create de aceşti copii.

În acelaşi timp pot spune că munca părinţilor peste hotare determină schimbări pozitive în calitatea vieţii elevilor. Am observat că situaţia materială a elevilor care au rămas fără îngrijire părintească s-a ameliorat considerabil.Elevii trăiesc în condiţii bune, în case reparate şi bine amenajate.Ei dispun de bani care le permit să se îmbrace mai bine, să-ţi procure diverse lucruri, să se distreze. (fragment)